Dupa faimosul Danut Marcu, un nou scandal de plagiat are loc in Romania. Am scris ceva despre asta pe blogul infoarena.
Showing posts with label RO Comentarii. Show all posts
Showing posts with label RO Comentarii. Show all posts
imSMART
... este numele unei mainfestari organizate de ASMI si FMI. In principiu este vorba de o sesiune de comunicari (de nivel national) unde studentii de la doctorat, master si licenta isi prezinta rezultatele, lucrarile sau ideeile. Cred ca ideea a fost aceea de a dezvolta sesiunea de comunicari stiintifice a facultatii, un eveniment aflat aproape intotdeauna in criza de participanti.
Mi se pare o idee foarte buna, si incurajez studentii care citesc acest blog sa incerce sa trimita o prezentare acolo: sper sa li se ofere ocazia de a avea un feedback consistent la ceea ce lucreaza. Mi-a mai placut de asemenea faptul ca exista o selectie a prezentarilor, facand sesiunea sa para mai aproape de o conferinta. La fel, suna bine si existenta unui program social.
Din pacate, desi e un pas in fata, manifestarea este afectata de incompletitudine, de lipsa detaliilor concrete; mi se pare ca e o idee buna, dar fara un continut bine pus la punct si ambalata in niste culori un pic prea tipatoare. Cred ca aici mai e mult de munca, intr-un timp foarte scurt. Avand in vedere ca e o manifestare la inceput, cred ca ar fi fost bine ca tocmai aceste detalii sa fie puse la punct. In cele ce urmeaza o sa dau cateva exemple referitoare la ceea ce cred eu ca nu e in regula. Sper sa fie utile organizatorilor, sa mai aduca ceva imbunatatiri.
Citesc pe site: "imSMART urmareste sa adune cat mai multi studenti din toata tara pentru a-si prezenta lucrarile in fata unui juriu de specialitate si a unor potentiali angajatori". Mi se pare de bun simt sa spui cine face parte din acest juriu, mai ales ca trimiterea prezentarilor a si inceput, si ele trebuie evaluate cumva (sau nu?). Sau poate nu se stie inca juriul... ceea ce ar fi foarte trist. Pana la urma nu este o practica obisnuita in cercetare sa citesti Program Comitee-ul unei conferinte sau Boardul editorial al unui jurnal inainte de a trimite o lucrare acolo?
Se tot spune pe site de existenta unor premii, dar nu se spune care sunt acele premii, concret! Experienta imi spune ca daca nu avem premiile in mana e mai bine sa nu vorbim de ele (eu am gresit de cateva ori cu aceasta chestie...). "Se pun la cale premii pentru categoriile: "Cea mai interesanta aplicatie", "Cea mai buna expunere" sau poti sa fii deasupra tuturor si sa castigi premiile pe sectiuni constand in bani si premii onorifice." Hmm...
E bine ca este separata partea de lucrari "graduate" (master+doctorat) de partea de lucrari "undergraduate". Dar nu ar fi fost bine sa anuntam din start si sectiunile sesiunii de comunicari, mai ales in contextul existentei unui concurs intre lucrarile prezentate? O separare de genul matematica/informatica teoretica/aplicatii? Nu e in regula sa incerci sa pui la un loc chestii incomparabile. Daca exista aceasta separare, ea trebuia anuntata!
Nu in ultimul rand, felul in care e prezentata toata manifestarea nu e in concordanta cu ceea ce este ea in fond. Cand am citit ceea ce scrie pe site nu imi era clar daca este o reclama bombastica la un concurs de miss, la un concurs pentru castigarea unei masini, la o tombola, sau, de fapt, se anunta o manifestare stiintifica. E pacat ca ideile bune sa fie lovite de prezentarea proasta, de lipsa de profesionalism si de graba (sesiunea e in jur de 20 mai, dar site-ul a fost lansat pe 31 martie).
Succes organizatorilor, si sper sa citeasca cele scrise mai sus ca pe o serie de sugestii de imbunatatire, ca pe o "critica pozitiva". Si sa nu uite ca prima impresie e importanta...
Mi se pare o idee foarte buna, si incurajez studentii care citesc acest blog sa incerce sa trimita o prezentare acolo: sper sa li se ofere ocazia de a avea un feedback consistent la ceea ce lucreaza. Mi-a mai placut de asemenea faptul ca exista o selectie a prezentarilor, facand sesiunea sa para mai aproape de o conferinta. La fel, suna bine si existenta unui program social.
Din pacate, desi e un pas in fata, manifestarea este afectata de incompletitudine, de lipsa detaliilor concrete; mi se pare ca e o idee buna, dar fara un continut bine pus la punct si ambalata in niste culori un pic prea tipatoare. Cred ca aici mai e mult de munca, intr-un timp foarte scurt. Avand in vedere ca e o manifestare la inceput, cred ca ar fi fost bine ca tocmai aceste detalii sa fie puse la punct. In cele ce urmeaza o sa dau cateva exemple referitoare la ceea ce cred eu ca nu e in regula. Sper sa fie utile organizatorilor, sa mai aduca ceva imbunatatiri.
Citesc pe site: "imSMART urmareste sa adune cat mai multi studenti din toata tara pentru a-si prezenta lucrarile in fata unui juriu de specialitate si a unor potentiali angajatori". Mi se pare de bun simt sa spui cine face parte din acest juriu, mai ales ca trimiterea prezentarilor a si inceput, si ele trebuie evaluate cumva (sau nu?). Sau poate nu se stie inca juriul... ceea ce ar fi foarte trist. Pana la urma nu este o practica obisnuita in cercetare sa citesti Program Comitee-ul unei conferinte sau Boardul editorial al unui jurnal inainte de a trimite o lucrare acolo?
Se tot spune pe site de existenta unor premii, dar nu se spune care sunt acele premii, concret! Experienta imi spune ca daca nu avem premiile in mana e mai bine sa nu vorbim de ele (eu am gresit de cateva ori cu aceasta chestie...). "Se pun la cale premii pentru categoriile: "Cea mai interesanta aplicatie", "Cea mai buna expunere" sau poti sa fii deasupra tuturor si sa castigi premiile pe sectiuni constand in bani si premii onorifice." Hmm...
E bine ca este separata partea de lucrari "graduate" (master+doctorat) de partea de lucrari "undergraduate". Dar nu ar fi fost bine sa anuntam din start si sectiunile sesiunii de comunicari, mai ales in contextul existentei unui concurs intre lucrarile prezentate? O separare de genul matematica/informatica teoretica/aplicatii? Nu e in regula sa incerci sa pui la un loc chestii incomparabile. Daca exista aceasta separare, ea trebuia anuntata!
Nu in ultimul rand, felul in care e prezentata toata manifestarea nu e in concordanta cu ceea ce este ea in fond. Cand am citit ceea ce scrie pe site nu imi era clar daca este o reclama bombastica la un concurs de miss, la un concurs pentru castigarea unei masini, la o tombola, sau, de fapt, se anunta o manifestare stiintifica. E pacat ca ideile bune sa fie lovite de prezentarea proasta, de lipsa de profesionalism si de graba (sesiunea e in jur de 20 mai, dar site-ul a fost lansat pe 31 martie).
Succes organizatorilor, si sper sa citeasca cele scrise mai sus ca pe o serie de sugestii de imbunatatire, ca pe o "critica pozitiva". Si sa nu uite ca prima impresie e importanta...
Summify
This blog was Summified :)
De astazi acest blog va folosi serviciile Summify! Mai multe despre acest produs, si cei care il fac, puteti citi aici. Ii felicit pe Silviu, Mircea si Cristi pentru ideea pe care au avut-o, si mi se pare ca folosirea Summify chiar usureaza navigarea pe (si de pe) blogul meu.
De astazi acest blog va folosi serviciile Summify! Mai multe despre acest produs, si cei care il fac, puteti citi aici. Ii felicit pe Silviu, Mircea si Cristi pentru ideea pe care au avut-o, si mi se pare ca folosirea Summify chiar usureaza navigarea pe (si de pe) blogul meu.
Conferinta in FMI
O noua conferinta va avea loc in curand in Facultatea de Matematica si Informatica, Universitatea din Bucuresti. Cateva date despre aceasta conferinta, sustinuta de fostul meu student Alex Popa (despre care mai puteti citi cate ceva, in afara de ceea ce ne zice chiar el mai jos, si aici), mi-au fost trimise de autor:
Rezultate de (in)aproximare pentru probleme inspirate din biologie, prezentata de Alexandru Popa, student la doctorat la University of Bristol.
Data: luni 29 martie 2010, Ora 15-16, Amfiteatrul S. Stoilow (Amf 1).
Abstract: Foarte multe probleme de optimizare, avand importante aplicatii, sunt NP-Hard. Deoarece se crede ca este P este diferit de NP, calcularea solutiei optime pentru aceste probleme este imposibil de realizat in practica (deoarece timpul de calcul este foarte mare).
Doua dintre problemele de optimizare NP-Hard cu largi aplicatii in biologie sunt Shortest Common Supersequence ("Cel mai scurta supersecventa") si Shortest Common Superstring ("Cel mai scurt supersir"). Aceste probleme sunt definite astfel: fiind date n siruri de caractere s1, s2, ..., sn, sa se gaseasca cel mai scurt sir de caractere care contine toate cele n siruri ca subsecventa (respectiv subsir).
In prima parte a conferintei voi introduce cateva notiuni de baza, iar apoi voi analiza doua probleme inrudite cu cele de mai sus: Permuted Common Supersequence si Restricted Common Superstring.
Date biografice: Alex Popa este in prezent student la doctorat in Departamentul de Informatica, Universitatea din Bristol, Marea Britanie. Are interesele de cercetare in domeniile: algoritmica, bioinformatica, arhitecturi web, sisteme peer to peer, sisteme interactive. A absolvit Facultatea de Matematica si Informatica in anul 2008, cu lucrarea "Sisteme interactive cu registri si voci si limbajul AGAPIA", sub indrumarea Prof. Dr. Gheorghe Stefanescu. Ca un fapt inedit, Alex Popa a obtinut Locul III la selectia din Bucuresti la concursul FameLab 2008, Mentiune speciala la faza nationala a FameLab, si a fost invitat, ca urmare a acestor rezultate, sa participe la Beautiful Science Networking Event, Istanbul, octombrie 2008. Mai multe detalii, inclusiv informatii de contact, puteti gasi pe site-ul: www.cs.bris.ac.uk/~popa.
Rezultate de (in)aproximare pentru probleme inspirate din biologie, prezentata de Alexandru Popa, student la doctorat la University of Bristol.
Data: luni 29 martie 2010, Ora 15-16, Amfiteatrul S. Stoilow (Amf 1).
Abstract: Foarte multe probleme de optimizare, avand importante aplicatii, sunt NP-Hard. Deoarece se crede ca este P este diferit de NP, calcularea solutiei optime pentru aceste probleme este imposibil de realizat in practica (deoarece timpul de calcul este foarte mare).
Doua dintre problemele de optimizare NP-Hard cu largi aplicatii in biologie sunt Shortest Common Supersequence ("Cel mai scurta supersecventa") si Shortest Common Superstring ("Cel mai scurt supersir"). Aceste probleme sunt definite astfel: fiind date n siruri de caractere s1, s2, ..., sn, sa se gaseasca cel mai scurt sir de caractere care contine toate cele n siruri ca subsecventa (respectiv subsir).
In prima parte a conferintei voi introduce cateva notiuni de baza, iar apoi voi analiza doua probleme inrudite cu cele de mai sus: Permuted Common Supersequence si Restricted Common Superstring.
Date biografice: Alex Popa este in prezent student la doctorat in Departamentul de Informatica, Universitatea din Bristol, Marea Britanie. Are interesele de cercetare in domeniile: algoritmica, bioinformatica, arhitecturi web, sisteme peer to peer, sisteme interactive. A absolvit Facultatea de Matematica si Informatica in anul 2008, cu lucrarea "Sisteme interactive cu registri si voci si limbajul AGAPIA", sub indrumarea Prof. Dr. Gheorghe Stefanescu. Ca un fapt inedit, Alex Popa a obtinut Locul III la selectia din Bucuresti la concursul FameLab 2008, Mentiune speciala la faza nationala a FameLab, si a fost invitat, ca urmare a acestor rezultate, sa participe la Beautiful Science Networking Event, Istanbul, octombrie 2008. Mai multe detalii, inclusiv informatii de contact, puteti gasi pe site-ul: www.cs.bris.ac.uk/~popa.
Site de Logica
Mi-a fost semnalat in urma cu cateva zile un site-blog cu probleme-puzzle de logica, intretinut de o echipa de patru studenti (dintre care trei sunt sau au fost studenti la FMI). Unele dintre probleme sunt interesante, unele sunt cunoscute, majoritatea sunt usoare (pana la urma e abia la inceput). Oricum, mi se pare excelent pentru a iti ocupa momentele de pauza. Mult succes autorilor (si celor care incearca sa rezolve problemele)!
Conferinta in FMI
Sub numele de "Tech Talk" va avea loc pe 11.12.2009, la ora 18, in Facultatea de Matematica si Informatica, Universitatea din Bucuresti, amfiteatrul de la etajul 2, o conferinta-tutorial a lui Mihai Patrascu, pe tema: Rezultate negative pentru structuri de date. Un scurt abstract, oferit de autor:
Cum demonstram ca anumite rezultate algoritmice sunt imposibil de obtinut? Spre exemplu, cum demonstram ca nu exista nicio structura de date cu spatiu liniar care poate suporta range queries in timp constant? In acest curs, voi descrie o demonstratie completa a acestui rezultat, trecand prin mai multi pasi simpli, dar interesanti.Ca si acum doi ani, cand am ajutat la organizarea unei serii de doua tutoriale sustinute de Mihai, recomand participarea la aceasta conferinta. Imi pare rau ca anuntul vine cu atat de putin timp inainte de momentul conferintei, dar acum am aflat si eu toate detaliile.
ACM.ro 2009
La sfarsitul acesta de saptamana are loc in Universitatea Politehnica faza regionala a concursului ICPC ACM. Ca si in anii precedenti Unibuc are 3 echipe inscrise in concurs.
Dupa cum am anuntat aici, anul acesta nu m-am mai ocupat de selectia finala si antrenarea echipelor Unibuc pentru acest concurs. Deci echipele universitatii au trei antrenori noi: Adrian Diaconu, Marius Dumitran si Mircea Pasoi (in ordine alfabetica). Toti sunt fosti olimpici si participanti la acest concurs (Adi si Mircea au fost chiar la o Finala), deci stiu foarte bine ceea ce trebuie sa faca. Le urez multa bafta si sa aiba rezultate mult mai bune decat am avut eu cu echipele pe care le-am antrenat!
P.S.: O sa urmaresc cu mare interes evolutia concursului... Sper sa fie pus clasamentul live pe internet, ca in fiecare an.
Dupa cum am anuntat aici, anul acesta nu m-am mai ocupat de selectia finala si antrenarea echipelor Unibuc pentru acest concurs. Deci echipele universitatii au trei antrenori noi: Adrian Diaconu, Marius Dumitran si Mircea Pasoi (in ordine alfabetica). Toti sunt fosti olimpici si participanti la acest concurs (Adi si Mircea au fost chiar la o Finala), deci stiu foarte bine ceea ce trebuie sa faca. Le urez multa bafta si sa aiba rezultate mult mai bune decat am avut eu cu echipele pe care le-am antrenat!
P.S.: O sa urmaresc cu mare interes evolutia concursului... Sper sa fie pus clasamentul live pe internet, ca in fiecare an.
Berlin
Dupa cateva luni fara conexiune internet in Berlin, revin cu un post scurt pentru a anunta ca am inceput sa scriu pe un nou blog, Blog de Berlin, dedicat in mod special experientei noastre de aici.
Cat priveste cercetarea, o sa spun pe scurt ca sunt multumit de cum merg lucrurile, am mai scris cate ceva, am fost la conferintele pe unde am avut lucrari, si, cel mai important, am cunoscut oameni noi, de la care am ce invata.
Cat priveste cercetarea, o sa spun pe scurt ca sunt multumit de cum merg lucrurile, am mai scris cate ceva, am fost la conferintele pe unde am avut lucrari, si, cel mai important, am cunoscut oameni noi, de la care am ce invata.
Anunt: Conferinte in FMI
Luni 23 februarie, la ora 12:00, in amfiteatrul Stoilow (etaj 1) al FMI, va avea loc o conferinta sustinuta de Marius Zimand, profesor in Departamentul de Informatica al Towson University.
De asemenea, joi 26 februarie, la ora 14:00, tot in amfiteatrul Stoilow, va avea loc o conferinta sustinuta de Victor Mitrana, in ciclul Conferintelor lunare ale Facultatii de Matematica si Informatica.
Titlul conferintei: Extractori rezistenti la expunere si aplicatii.Cateva lucrari ale lui Marius Zimand legate de aceasta tema gasiti aici, aici si aici. Mai merita mentionat ca Marius Zimand a obtinut, cu o lucrare pe tema extractorilor, Best Paper Award la ICALP 2005.
Abstract: Folosirea bitilor aleatori este benefica si uneori chiar esentiala in algoritmi, criptografie, simulare, si alte aplicatii. In general, analiza presupune ca bitii sunt perfect aleatori, dar in realitate, sursele de aleatorism furnizeaza biti dezechilibrati, cu diverse corelatii si alte defecte. Un extractor este o procedura eficienta care corecteaza astfel de defecte. In prezentare, voi descrie notiunea generala de extractor, legatura neasteptata dintre acestia si generatorii de biti pseudo-aleatori, si voi pune accentul pe un tip special de extractori, si anume extractorii rezistenti la expunere. De asemenea, voi prezenta utilizarea acestui tip de extractor in derandomizarea algoritmilor cu timp subliniar.
De asemenea, joi 26 februarie, la ora 14:00, tot in amfiteatrul Stoilow, va avea loc o conferinta sustinuta de Victor Mitrana, in ciclul Conferintelor lunare ale Facultatii de Matematica si Informatica.
Titlul conferintei: Este natura un supercomputer?Nu in ultimul rand, in perioada 17 - 19 februarie, va avea loc un ciclu de prezentari ale lui Dan R. Ghica, de la Universitatea din Birmingham, cu titlul Game Semantics with Applications. Detalii despre vorbitor si despre subiectul abordat, precum si programul prezentarilor, se gasesc aici.
Abstract: Scopul prezentarii este o discutie despre cateva paradigme de calcul sugerate de sau inspirate din biologie. Aceasta arie de cercetare priveste intelegerea modului in care moleculele biologice proceseaza informatia si posibilitatea efectuarii de calcule cu ajutorul acestor molecule. Vor fi trecute in revista cateva modele de calcul bazate pe operatii si arhitecturi inspirate din biologie: calcul prin manipularea ADN-ului "in vivo" si "in vitro", calcul cu populatii de celule, calcul cu membrane.
Algoritmiada

Infoarena organizeaza pe Dec. 14 prima runda a unui nou concurs de programare, Algoritmiada. Descrierea concursului:
Cred ca acest concurs se inscrie in linia de initiative foarte bune ale grupului de la Infoarena, si cred ca orice elev sau student care are un oarecare interes in algoritmica isi poate face timp sa incerce sa rezolve problemele propuse. O situatie aparte este cea a studentilor la master si doctorat, care, in general, ar trebui sa fie preocupati de chestiuni ceva mai profunde decat genul de probleme - puzzle de algoritmica: cred, totusi, ca participarea la un astfel de concurs nu numai ca nu le va distrage atentia de la ceea ce lucreaza, dar, mai mult, le poate oferi si un antrenament bun, ba chiar si niste ideei noi, pentru abordarea unor probleme mai dificile.
Noutati (Feb. 15, 2009): Primele trei etape ale concursului s-au incheiat. Rezultatele pot fi vazute aici. Am urmarit cu interes concursul, si pot spune ca a fost unul foarte reusit, cu probleme interesante. Felicitari organizatorilor, si astept runda finala!
Incepand de anul acesta, infoarena organizează concursul de programare Algoritmiada. La acest concurs pot participa, in premiera pe tara, tineri pasionati de informatica de toate varstele: de la elevi de gimnaziu pana la studenti si doctoranzi.Mi se pare foarte interesant, si laudabil, faptul ca acest concurs se adreseaza si studentilor (chiar si celor de la master sau doctorat): exista o proba speciala dedicata acestora, ai carei castigatori se vor califica la runda finala. Din cate am inteles de la organizatori, proba dedicata studentilor va acoperi o varietate larga de subiecte, multe dintre ele abordabile si de cei cu o pregatire nu foarte avansata in algoritmica.
Concursul are patru grupe valorice: gimnaziu, clasele 9-10, clasele 11-12, studenti (inclusiv masteranzi si doctoranzi). Participantii vor avea ocazia sa-si demonstreze talentul, cunostintele şi iutimea mintii în 3 probe online urmand ca cei mai buni sa fie invitati la finala on-site.
Cred ca acest concurs se inscrie in linia de initiative foarte bune ale grupului de la Infoarena, si cred ca orice elev sau student care are un oarecare interes in algoritmica isi poate face timp sa incerce sa rezolve problemele propuse. O situatie aparte este cea a studentilor la master si doctorat, care, in general, ar trebui sa fie preocupati de chestiuni ceva mai profunde decat genul de probleme - puzzle de algoritmica: cred, totusi, ca participarea la un astfel de concurs nu numai ca nu le va distrage atentia de la ceea ce lucreaza, dar, mai mult, le poate oferi si un antrenament bun, ba chiar si niste ideei noi, pentru abordarea unor probleme mai dificile.
Noutati (Feb. 15, 2009): Primele trei etape ale concursului s-au incheiat. Rezultatele pot fi vazute aici. Am urmarit cu interes concursul, si pot spune ca a fost unul foarte reusit, cu probleme interesante. Felicitari organizatorilor, si astept runda finala!
ACM.ro 2008: Dezamagire

Dupa cum anuntam intr-un post anterior, sambata 18 octombrie a avut loc in Politehnica etapa regionala pentru Sud-Estul Europei a concursului ICPC ACM.
Din pacate, si in acest an concursul a fost castigat de o universitate din Ucraina (cum se intampla de 4 ani). Mai mult, chiar primele 5 locuri au fost ocupate de echipe ucrainiene, nici una dintre echipele romanesti nereusind calificarea la finala mondiala. Si ca sa ramanem tot in zona evenimentelor care se repeta an de an la acest concurs: pentru al patrulea an consecutiv, o echipa din FMI a ocupat cel mai bun loc dintre echipele romanesti (Infoarena Coders -Andrei Grigorean, Mircea Pasoi, Victor Rusu - locul 6). Celelalte doua echipe ale facultatii au ocupat locurile 10 (echivalent unui loc 3 in topul echipelor romanesti, Unibuc Gold Devils - Mihai Ciucu, Mihnea Giurgea, Catalin Tiseanu) si 14 (Unibuc Red Devils - Paul Baltescu, Adrian Diaconu, Stefan Filip), ceea ce reprezinta, per total, o clasare ceva mai buna ca anul trecut. Oricum, membrii celor 3 echipe ale FMI Unibuc merita felicitati pentru efortul depus si pentru reusitele lor.
Ca o parte pozitiva a concursului, remarc faptul ca problemele au fost ceva mai dificile fata de anul trecut, reusindu-se o mai buna diferentiere a concurentilor, cu toate ca si in acest an echipa de pe locul 1 a reusit sa le rezolve complet. Din acest punct de vedere echipele Universitatii nu au stat rau: primele doua echipe au rezolvat cate 7 probleme din cele 9, iar cea de-a treia a rezolvat 6.
De remarcat: performanta neasteptata a echipei din Iasi, care a ocupat locul 8 in clasamentul general si locul 2 in clasamentul echipelor romanesti; faptul neplacut ca nici una din echipele in Politehnica nu s-a clasat intre primele 10 echipe de la concurs; prezenta in juriu a unor noi membrii, dintre care merita mentionat Vasyl Biletsky unul dintre componentii echipei castigatoare din 2007, medaliata cu aur la finala mondiala.
La sfarsit ramane o senzatie de usoara dezamagire: inca un an in care nu ne calificam mai departe, desi probabil nu se putea mai mult in conditiile de acum; ne este mai clar ce trebuie facut pentru a-i depasi pe ucrainieni (munca multa si organizata), dar nu este clar daca asa ceva poate fi facut (daca exista disponibilitate, vointa, etc.) sau daca merita (ca student poate fi mai convenabil sa nu mai ai ca preocupare principala rezolvarea de probleme de algoritmica, ci sa iti ocupi timpul cu lucruri aparent mai folositoare pentru viitor cum ar fi cercetarea sau munca in industrie - ca intern, ca angajat part-time, sau chiar full-time). Desigur, toate aceste dileme trebuie sa fie rezolvate de cei care vor participa la concurs in anii urmatori.
Cum am mai spus, la anul nu voi mai antrena echipele FMI pentru ICPC ACM. Am participat prima oara la acest concurs in 2001 si de atunci am facut-o in fiecare an, ca membru al echipelor sau ca antrenor al lor; practic datorita acestui concurs m-am apucat sa invat algoritmica, si in cele din urma, am ajuns sa lucrez si in informatica teoretica. Evident imi va lipsi si evident voi fi aproape de cei care vor reprezenta facultatea in anii ce urmeaza. Mult succes!
Din pacate, si in acest an concursul a fost castigat de o universitate din Ucraina (cum se intampla de 4 ani). Mai mult, chiar primele 5 locuri au fost ocupate de echipe ucrainiene, nici una dintre echipele romanesti nereusind calificarea la finala mondiala. Si ca sa ramanem tot in zona evenimentelor care se repeta an de an la acest concurs: pentru al patrulea an consecutiv, o echipa din FMI a ocupat cel mai bun loc dintre echipele romanesti (Infoarena Coders -Andrei Grigorean, Mircea Pasoi, Victor Rusu - locul 6). Celelalte doua echipe ale facultatii au ocupat locurile 10 (echivalent unui loc 3 in topul echipelor romanesti, Unibuc Gold Devils - Mihai Ciucu, Mihnea Giurgea, Catalin Tiseanu) si 14 (Unibuc Red Devils - Paul Baltescu, Adrian Diaconu, Stefan Filip), ceea ce reprezinta, per total, o clasare ceva mai buna ca anul trecut. Oricum, membrii celor 3 echipe ale FMI Unibuc merita felicitati pentru efortul depus si pentru reusitele lor.
Ca o parte pozitiva a concursului, remarc faptul ca problemele au fost ceva mai dificile fata de anul trecut, reusindu-se o mai buna diferentiere a concurentilor, cu toate ca si in acest an echipa de pe locul 1 a reusit sa le rezolve complet. Din acest punct de vedere echipele Universitatii nu au stat rau: primele doua echipe au rezolvat cate 7 probleme din cele 9, iar cea de-a treia a rezolvat 6.
De remarcat: performanta neasteptata a echipei din Iasi, care a ocupat locul 8 in clasamentul general si locul 2 in clasamentul echipelor romanesti; faptul neplacut ca nici una din echipele in Politehnica nu s-a clasat intre primele 10 echipe de la concurs; prezenta in juriu a unor noi membrii, dintre care merita mentionat Vasyl Biletsky unul dintre componentii echipei castigatoare din 2007, medaliata cu aur la finala mondiala.
La sfarsit ramane o senzatie de usoara dezamagire: inca un an in care nu ne calificam mai departe, desi probabil nu se putea mai mult in conditiile de acum; ne este mai clar ce trebuie facut pentru a-i depasi pe ucrainieni (munca multa si organizata), dar nu este clar daca asa ceva poate fi facut (daca exista disponibilitate, vointa, etc.) sau daca merita (ca student poate fi mai convenabil sa nu mai ai ca preocupare principala rezolvarea de probleme de algoritmica, ci sa iti ocupi timpul cu lucruri aparent mai folositoare pentru viitor cum ar fi cercetarea sau munca in industrie - ca intern, ca angajat part-time, sau chiar full-time). Desigur, toate aceste dileme trebuie sa fie rezolvate de cei care vor participa la concurs in anii urmatori.
Cum am mai spus, la anul nu voi mai antrena echipele FMI pentru ICPC ACM. Am participat prima oara la acest concurs in 2001 si de atunci am facut-o in fiecare an, ca membru al echipelor sau ca antrenor al lor; practic datorita acestui concurs m-am apucat sa invat algoritmica, si in cele din urma, am ajuns sa lucrez si in informatica teoretica. Evident imi va lipsi si evident voi fi aproape de cei care vor reprezenta facultatea in anii ce urmeaza. Mult succes!
ACM.ro 2008
Dupa vacanta si o pauza prelungita de scris pe blog, revin cu un subiect de actualitate pentru cei interesati de concursurile studentesti de programare.
In 2008 Universitatea din Bucuresti va avea, din nou, 3 echipe participante la Etapa Regionala (Sud-Estul Europei) a concursului ICPC ACM, care se va desfasura intre 16 si 19 octombrie in Universitatea Politehnica din Bucuresti. Echipele sunt:
Infoarena Coders: Andrei Grigorean, Mircea Pasoi, Victor Rusu.
Unibuc Red Devils: Paul Baltescu, Adrian Diaconu, Stefan Filip.
Unibuc Gold Devils: Mihai Ciucu, Mihnea Giurgea, Catalin Tiseanu.
Fata de anul trecut echipele s-au modificat destul de mult: au venit 3 studenti noi (Victor Rusu, Paul Baltescu, Stefan Filip, toti membrii ai echipelor Romaniei de la olimpiadele internationale din vara lui 2008), Mihai Ciucu (student in anul 3) a reusit calificarea in premiera la concurs, restul de 5 concurenti fiind deja la a doua sau a treia participare, si fiind selectati in urma concursului organizat in facultate.
Ca si anul trecut, cred ca un rezultat bun ar fi calificarea uneia dintre echipe la finala mondiala, iar un rezultat foarte bun ar fi castigarea regionalei. Principalii contracandidati in obtinerea acestor rezultate vor fi, probabil, participantii din Ucraina si gazdele din Politehnica.
Pentru mine, editia de anul acest a ICPC va fi ultima ca antrenor al echipelor Universitatii. Motivele sunt diverse: pe de o parte cred ca e momentul sa ma rup in totalitate de concursurile de programare, apoi e normal sa las pe cineva sa vina cu idei si initiative noi pentru pregatirea acestui concurs (dar oare pe cine? chiar sunt curios cine va prelua pregatirea echipei), si, in fine, sper ca la anul sa fiu plecat la o bursa postdoc. Perioada in care am antrenat aceste echipe (inceputa in 2004) a fost una foarte interesanta, in care am avut multe de invatat, si, cred eu, am avut si cateva rezultate bune: cel mai important este faptul ca de cativa ani Universitatea domina topul echipelor romanesti de la acest concurs, urmat, ca o consecinta, de faptul ca an de an majoritatea olimpicilor de la informatica se indreapta catre Facultatea de Matematica si Informatica.
In 2008 Universitatea din Bucuresti va avea, din nou, 3 echipe participante la Etapa Regionala (Sud-Estul Europei) a concursului ICPC ACM, care se va desfasura intre 16 si 19 octombrie in Universitatea Politehnica din Bucuresti. Echipele sunt:
Infoarena Coders: Andrei Grigorean, Mircea Pasoi, Victor Rusu.
Unibuc Red Devils: Paul Baltescu, Adrian Diaconu, Stefan Filip.
Unibuc Gold Devils: Mihai Ciucu, Mihnea Giurgea, Catalin Tiseanu.
Fata de anul trecut echipele s-au modificat destul de mult: au venit 3 studenti noi (Victor Rusu, Paul Baltescu, Stefan Filip, toti membrii ai echipelor Romaniei de la olimpiadele internationale din vara lui 2008), Mihai Ciucu (student in anul 3) a reusit calificarea in premiera la concurs, restul de 5 concurenti fiind deja la a doua sau a treia participare, si fiind selectati in urma concursului organizat in facultate.
Ca si anul trecut, cred ca un rezultat bun ar fi calificarea uneia dintre echipe la finala mondiala, iar un rezultat foarte bun ar fi castigarea regionalei. Principalii contracandidati in obtinerea acestor rezultate vor fi, probabil, participantii din Ucraina si gazdele din Politehnica.
Pentru mine, editia de anul acest a ICPC va fi ultima ca antrenor al echipelor Universitatii. Motivele sunt diverse: pe de o parte cred ca e momentul sa ma rup in totalitate de concursurile de programare, apoi e normal sa las pe cineva sa vina cu idei si initiative noi pentru pregatirea acestui concurs (dar oare pe cine? chiar sunt curios cine va prelua pregatirea echipei), si, in fine, sper ca la anul sa fiu plecat la o bursa postdoc. Perioada in care am antrenat aceste echipe (inceputa in 2004) a fost una foarte interesanta, in care am avut multe de invatat, si, cred eu, am avut si cateva rezultate bune: cel mai important este faptul ca de cativa ani Universitatea domina topul echipelor romanesti de la acest concurs, urmat, ca o consecinta, de faptul ca an de an majoritatea olimpicilor de la informatica se indreapta catre Facultatea de Matematica si Informatica.
Vacanta
De cateva zile suntem plecati din tara, in Spania, pentru o vacanta de 3 saptamani. Am nimerit-o cum nu se poate mai bine, pentru ca am apucat sa traim, in Barcelona, castigarea Campionatului European de Fotbal 2008 de catre echipa Spaniei, impreuna cu sarbatorile aferente. In zilele urmatoare vom merge la Tarragona (unde sper sa ma intalnesc cu unii dintre prietenii, si colaboratorii, mei de acolo), si apoi in estul muntilor Pirinei (Andorra -unde speram sa vedem si cateva din varfurile muntoase din zona-, Carcassonne -si Pays Cathare- si alte locuri interesante pe care le intalnim pe drum).
Pentru ca in toata aceasta perioada nu voi mai scrie pe blog, dar totusi voi mai citi alte bloguri, va invit sa cititi unele dintre articolele interesante pe care le gasesc aici.

Noutati (Jul. 21, 2008): Ne-am intors in tara, dupa o vacanta foarte reusita. Printre lucrurile remarcabile pe care le-am intalnit au fost: cladirile lui Gaudi din Barcelona, parcul Guell, Palau de la Musica Catalana, Cartierul gotic din Barcelona, Festivalul international de focuri de artificii din Tarragona, un colt andaluz in Catalunya: el Roc de Sant Gaieta, statiunile din Andorra, cu drumul prin muntii Pirinei, orasul-cetate-castel Carcassonne (in care am ajuns pe 14 iulie, la fix pentru a prinde un spectacol grandios de focuri de artificii, si unde am vazut si un turnir), tara Catharilor, cu senzationalul castel Peyrepertuse (unde am vazut iar ceva inedit: un spectacol de dresura de pasari de prada), am parcurs - cu masina - traseul unei etape din Turul Frantei, cu cateva ore inaintea ciclistilor, la Figueres am vizitat muzeul Dali, si, in fine, am revenit in Tarragona unde am vazut cateva concerte din festivalul de muzica KESSE08.
Pentru ca in toata aceasta perioada nu voi mai scrie pe blog, dar totusi voi mai citi alte bloguri, va invit sa cititi unele dintre articolele interesante pe care le gasesc aici.

Noutati (Jul. 21, 2008): Ne-am intors in tara, dupa o vacanta foarte reusita. Printre lucrurile remarcabile pe care le-am intalnit au fost: cladirile lui Gaudi din Barcelona, parcul Guell, Palau de la Musica Catalana, Cartierul gotic din Barcelona, Festivalul international de focuri de artificii din Tarragona, un colt andaluz in Catalunya: el Roc de Sant Gaieta, statiunile din Andorra, cu drumul prin muntii Pirinei, orasul-cetate-castel Carcassonne (in care am ajuns pe 14 iulie, la fix pentru a prinde un spectacol grandios de focuri de artificii, si unde am vazut si un turnir), tara Catharilor, cu senzationalul castel Peyrepertuse (unde am vazut iar ceva inedit: un spectacol de dresura de pasari de prada), am parcurs - cu masina - traseul unei etape din Turul Frantei, cu cateva ore inaintea ciclistilor, la Figueres am vizitat muzeul Dali, si, in fine, am revenit in Tarragona unde am vazut cateva concerte din festivalul de muzica KESSE08.
Selectie ACM-ICPC 2008-2009: Rezultate
Rezultatele selectiei echipelor pentru etapa regionala Sud-Est Europeana a concursului ICPC ACM din Universitatea din Bucuresti sunt urmatoarele (in clasament apar doar studentii care au rezolvat macar o problema):
Concursul s-a desfasurat folosind site-ul de evaluare online al universitatii din Peking (PKU), si a constat in 7 probleme propuse pentru rezolvare: cele cu id-urile 3284 (solutie), 3288 (solutie), 3291 (solutie), 3294 (solutie), 3297 (solutie), 3298 (solutie), 3301 (solutie) de pe site-ul respectiv. Toate problemele fusesera propuse la concursurile locale ale Universitatii din Waterloo din anii trecuti (solutiile problemelor sunt propuse de Adrian Diaconu, Andrei Grigorean, si, in cazul a doua dintre probleme, solutiile sunt cele propuse de autori pe site-ul universitatii din Waterloo). Dintre aceste probleme s-au rezolvat 6, problema 3294 nefiind rezolvata de nici unul dintre concurenti (Andrei Grigorean a rezolvat-o, dar nu in timpul concursului).
Felicitari studentilor calificati pentru faza regionala Sud-Est Europeana a concursului ICPC ACM, si succes mai departe! Felicitari si celorlalti participanti, care nu au reusit in acest an calificarea, si sper ca aceasta experienta sa ii ajute in viitor.
Multumiri celor care m-au ajutat in organizarea concursului: Radu Obada si Laura Arhire (suport tehnic si ajutor pe durata concursului), Emilian Miron si Tiberiu Florea (sfaturi pentru alegerea problemelor).
1. Adrian Diaconu, 5 probleme rezolvate, 1190 minute penalizareDintre acesti studenti, primii 6 sunt considerati titulari pentru echipele Universitatii iar concurentii de pe locurile 7 si 8 sunt rezerve. Echipele Universitatii vor fi completate prin selectarea a patru elevi (3 titulari si o rezerva) de clasa a 12-a, cu rezultate deosebite la olimpiadele de informatica, si care vor intra la FMI. Componenta finala a echipelor va fi decisa dupa definitivarea lotului de titulari, luand in calcul si preferintele acestora.
2. Mihai Ciucu, 4 probleme rezolvate, 426 minute penalizare
3. Mircea Pasoi, 4 probleme rezolvate, 584 minute penalizare
4. Andrei Grigorean, 3 probleme rezolvate, 422 minute penalizare
5. Mihnea Giurgea, 3 probleme rezolvate, 570 minute penalizare
6. Catalin Tiseanu, 2 probleme rezolvate, 145 minute penalizare
7. Stefan Istrate, 2 probleme rezolvate, 563 minute penalizare
8. Marius Dumitran, 2 probleme rezolvate, 587 minute penalizare
9. Cosmin Pit-Rada, 1 problema rezolvata, 74 minute penalizare
Concursul s-a desfasurat folosind site-ul de evaluare online al universitatii din Peking (PKU), si a constat in 7 probleme propuse pentru rezolvare: cele cu id-urile 3284 (solutie), 3288 (solutie), 3291 (solutie), 3294 (solutie), 3297 (solutie), 3298 (solutie), 3301 (solutie) de pe site-ul respectiv. Toate problemele fusesera propuse la concursurile locale ale Universitatii din Waterloo din anii trecuti (solutiile problemelor sunt propuse de Adrian Diaconu, Andrei Grigorean, si, in cazul a doua dintre probleme, solutiile sunt cele propuse de autori pe site-ul universitatii din Waterloo). Dintre aceste probleme s-au rezolvat 6, problema 3294 nefiind rezolvata de nici unul dintre concurenti (Andrei Grigorean a rezolvat-o, dar nu in timpul concursului).
Felicitari studentilor calificati pentru faza regionala Sud-Est Europeana a concursului ICPC ACM, si succes mai departe! Felicitari si celorlalti participanti, care nu au reusit in acest an calificarea, si sper ca aceasta experienta sa ii ajute in viitor.
Multumiri celor care m-au ajutat in organizarea concursului: Radu Obada si Laura Arhire (suport tehnic si ajutor pe durata concursului), Emilian Miron si Tiberiu Florea (sfaturi pentru alegerea problemelor).
Selectie ACM-ICPC 2008-2009

In data de 14 iunie 2008 va avea loc in FMI selectia echipelor Universitatii din Bucuresti pentru concursul ACM - International Collegiate Programming Contest.
Locul de desfasurare: Sala 402 din FMI. Ora de incepere a concursului: 11:00.
La concurs pot participa studenti (la licenta sau master, dar care vor fi studenti si in anul scolar 2008-2009) ai Unibuc, sau elevi de clasa a 12-a care vor sa devina studenti ai Unibuc (in masura in care vor fi disponibile locuri in salile de concurs). Cei care doresc sa participe la concurs sunt rugati sa anunte acest lucru prin e-mail, pana pe 10 iunie, la adresa unibuc.acm.team(at)gmail(dot)com.
Subiectele propuse spre rezolvare vor fi probleme de algoritmica si vor trebui rezolvate in limbajele C, C++ sau Java. Sistemul de operare folosit va fi Windows XP, iar mediile de dezvoltare de care veti dispune vor fi: Bloodshed Dev-C++, Microsoft Visual Studio 2005, Microsoft Visual Studio 6.0, J-Creator Plus. Timpul de lucru va fi de 5 ore. Puteti folosi la acest concurs un dictionar Englez-Roman.
In urma acestui concurs se vor alege 6 studenti care vor face parte din cele 3 echipe ale Unibuc pentru ACM-ICPC. Ceilalti 3 componenti ai echipelor vor fi alesi dintre elevii care vor intra in acest an la facultate, cu rezultate deosebite la olimpiadele scolare. Structura finala a echipelor va fi decisa dupa ce vor fi stabiliti cei 9 componenti, in urma discutiilor dintre acestia si mine (ca antrenor al echipelor).
Detalii despre concursurile anterioare de selectie pot fi gasite aici.
Locul de desfasurare: Sala 402 din FMI. Ora de incepere a concursului: 11:00.
La concurs pot participa studenti (la licenta sau master, dar care vor fi studenti si in anul scolar 2008-2009) ai Unibuc, sau elevi de clasa a 12-a care vor sa devina studenti ai Unibuc (in masura in care vor fi disponibile locuri in salile de concurs). Cei care doresc sa participe la concurs sunt rugati sa anunte acest lucru prin e-mail, pana pe 10 iunie, la adresa unibuc.acm.team(at)gmail(dot)com.
Subiectele propuse spre rezolvare vor fi probleme de algoritmica si vor trebui rezolvate in limbajele C, C++ sau Java. Sistemul de operare folosit va fi Windows XP, iar mediile de dezvoltare de care veti dispune vor fi: Bloodshed Dev-C++, Microsoft Visual Studio 2005, Microsoft Visual Studio 6.0, J-Creator Plus. Timpul de lucru va fi de 5 ore. Puteti folosi la acest concurs un dictionar Englez-Roman.
In urma acestui concurs se vor alege 6 studenti care vor face parte din cele 3 echipe ale Unibuc pentru ACM-ICPC. Ceilalti 3 componenti ai echipelor vor fi alesi dintre elevii care vor intra in acest an la facultate, cu rezultate deosebite la olimpiadele scolare. Structura finala a echipelor va fi decisa dupa ce vor fi stabiliti cei 9 componenti, in urma discutiilor dintre acestia si mine (ca antrenor al echipelor).
Detalii despre concursurile anterioare de selectie pot fi gasite aici.
ONI 2008: Final
Dupa cum am scris intr-un post anterior, revin cu cateva impresii la finalul ONI 2008.
In primul rand ma voi referi la obiectivul principal al olimpiadei: concursul national si barajele. Cred ca aici lucrurile au stat si bine, din punctul de vedere al comisiei, si prost, din punctul de vedere al participantilor la probe. Subiectele au fost bine alese, cu grade de dificultate adecvate unei probe de acest nivel; subliniez meritul comisiei in aceasta directie - eu am fost pe deplin multumit de activitatea stiintifica a membrilor acestei comisiei. Din pacate, insa, majoritatea concurentilor au intampinat reale dificultati in a rezolva macar o problema dintre cele sase propuse; faptul ca s-au acordat medalii pentru concurenti in ciuda performantelor submediocre nu ar trebui sa ascunda aceasta realitate. Concluzia pe care pot eu sa o trag este una singura: pregatirea elevilor este una foarte slaba. Chiar daca avem la fiecare clasa cativa elevi de top, care ne pot reprezenta onorabil la olimpiadele internationale, media este una catastrofala. "Mitul olimpicului roman", vehiculat mult timp in mediile mai mult sau mai putin academice din tara, este o idee perimata si mincinoasa: degeaba avem azi cativa elevi de top daca restul sunt foarte slab pregatiti; in curand, din lipsa de concurenta, si cei foarte buni vor scadea nivelul.
Ca o observatie pe marginea acestui subiect, e de notat faptul ca si la alte olimpiade se vede acelasi fenomen: majoritatea concurentilor obtine punctaje mici, la probe care nu depasesc nivelul consacrat al unei olimpiade nationale. In plus, la matematica, o olimpiada la care am participat si pe care o urmaresc, se vede un fenomen extrem de trist: unii dintre cei calificati in anii anteriori la olimpiadele internationale nu au fost in stare sa obtina macar punctaje decente la nationala (au terminat cu punctaje gen 0, 3.5 sau 5 din 28 de puncte); penibil, rusinos, si evident incorect, este faptul ca ei au fost selectati totusi pentru a participa la barajul in urma caruia se formeaza lotul national. E adevarat ca olimpiada internationala de matematica are o programa care nu include ceea ce se face in Romania in anii mari de liceu, dar, la fel de adevarat este faptul ca materia din anii mari de liceu este cel mai aproape de ceea ce va face un cercetator in matematica in cariera sa; oare "olimpicii" romani la matematica sunt pregatiti pentru matematica superioara sau doar pentru glume de probleme ca cele de la olimpiada? Imi aduc aminte ca in anii liceului, cand participam la faza nationala a olimpiadei de matematica cei care ne reprezentau la olimpiadele internationale erau candidatii principali si la premiile de la etapa nationala (Stefan Hornet, Radu Mihaescu, Marius Beceanu, din generatia mea). Revenind la olimpiada de informatica, este foarte bine ca aici nu se remarca acelasi fenomen trist: elevii cunoscuti pentru rezultatele lor anterioare la concursuri (nationale sau internationale) si cei mai bine clasati utilizatori ai site-urilor de pregatire on-line (infoarena sau .campion) sunt castigatori si la olimpiada nationala.
Un alt subiect important de discutat legat de un concurs de anvergura ONI este organizarea. Parerea mea despre ce au facut cei din Ploiesti, secondati de sponsorii lor, si de MECT este una buna in general, dar nu pot trece peste o serie de gafe majore; cred ca cel mai bine se potriveste zicala La pomul laudat sa nu te duci cu sacul. Partile bune au fost, intr-o ordine aleatoare: imaginea olimpiadei (site, revista, identitatea vizuala asigurata de sigla si poza ce se regasea pe coperta revistei sau pe diplome, publicitatea in presa), faptul ca reprezentanta Ministerului la ONI 2008, Livia Toca, ne-a oferit un suport important pe toata durata competitiei, premiile importante (anuntate transparent, dupa cum remarca si un participant intr-un comentariu la un post anterior), medaliile (unde e meritul Centrului Virtual de Excelenta SIVECO), amabilitatea si disponibilitatea oragnizatorilor de a ne oferi cele necesare, cazarea (eu stiu doar cum a stat comisia si parea ok) si probabil ca lista poate continua.
Marea problema organizatorica a fost, dupa cum am mai spus, impartirea concurentilor in trei centre, destul de departate, si plasarea comisiei intr-un al patrulea centru. Asta a cauzat probleme la transmiterea subiectelor, preluarea intrebarilor concurentilor (unde s-a apelat la o solutie penibila - folosirea yahoo messenger), preluarea surselor pentru corectare, afisarea rezultatelor, etc. E bine insa ca nu s-a ajuns la cazuri in care aceasta problema sa aiba un impact decisiv.
Prima gafa a organizatorilor, in ordine cronologica, a fost ca la festivitatea de deschidere nu s-a anuntat corect locul prin care se intra in sala, ceea ce a condus la intarzieri din partea participantilor, inclusiv membrii comisiei, presedintele onorific, Victor Mitrana, reprezentanta Ministerului, si cu mine. Partea cea mai ciudata a fost ca organizatorii doreau sa inceapa festivitatea fara noi, grabiti fiind de sponsori, probabil; de remarcat ca pana la urma presedintele onorific si cu mine am avut un loc in prezidiul adunarii (sufocat de oameni politici locali, si de reprezentantii sponsorilor), dar reprezentanta Ministerului (pana la urma forul care ofera legitimitate olimpiadei) nu a mai avut loc. Cum era de asteptat, oamenii politici si sponsorii au oferit niste discursuri in mare masura penibile.
Partea sociala a fost si ea presarata cu gafe. Masa festiva oferita de unul din sponsori a avut loc intr-o sala necunoscuta de majoritatea comisiei, ceea ce a facut ca la aproape o ora dupa inceperea acestui eveniment doar foarte putini membrii ai comisiei sa fie prezenti. Excursia concurentilor a fost un fiasco total (ma felicit ca nu am participat): a avut loc pe Valea Prahovei, arhi-aglomerata in jurul datei de 1 mai, pe o vreme nepotrivita (ploaie), si s-a prelungit destul de mult cat sa fie nevoie de amanarea festivitatii de premiere.
In fine, festivitatea de premiere a inceput cum nu se poate mai prost: oragnizatorii, presati de unul din sponsori, vroiau sa schimbe modalitatea de acordare a premiilor (fata de uzuala metoda mai intai mentiunile, apoi premiile 3, 2 si in fine premiul 1) pentru ca respectivul sponsor sa poata inmana premiile si apoi sa ajunga la meciul echipei sale de baschet. Am insistat sa mentinem modalitatea consacrata de inmanare a premiilor, am discutat cu sponsorul (care, oricum, a avut un comportament mitocanesc, impardonabil), si pana la urma s-a rezolvat; de remarcat (negativ) atitudinea obedienta, servila, a organizatorilor fata de oamenii care le oferisera sponsorizari pentru olimpiada. O parte buna, dar doar din punctul meu de vedere, a fost participarea la aceasta festivitate a unui grup de studenti de la FMI, care au facut reclama facultatii printre participantii la ONI (Daniel Preotiuc si Adona Iosif).
Ultimul lucru pe care il scriu, este si cel mai important din punctul meu de vedere: dupa experientele de la olimpiadele de anul acesta am decis sa renunt la implicarea ulterioara in acest fenomen.
Motivele sunt variate, cel mai important fiind acela ca din momentul in care am acceptat sa fiu presedintele comisiei de evaluare de la olimpiada am fost prins intre ciocan si nicovala: inspectorii din Minister aveau unele pretentii, liderii profesorilor din comisie (si cei care se ocupa de lotul national) aveau alte pretentii, care se bateau cap in cap cu cele ale inspectorilor. Nici una dintre cele doua parti nu s-a ferit sa apeleze la santaj (practic fiecare zicea sau ca nu mai participa la ONI, sau ca modul de in care lucram este ilegal) pentru a-si atinge scopurile, despre care nu sunt sigur ca erau intotdeauna cele juste. La fel, am considerat ca toti cei implicati in comisia de evaluare si cea de organizare formeaza o echipa, si am promovat un spirit de echipa; din pacate nu au fost prea multi care sa creada in acest spirit de echipa, si sa actioneze in directia promovarii lui, ba chiar au aparut fel si fel de discutii, acuze, tensiuni in interiorul comisiei. Pentru a fi clar: nu acuz pe nimeni de aceste lucruri, nu contest calitatile nimanui de a face parte din comisie, nu neg ca unele dintre pretentiile formulate de cei din jurul olimpiadei ar fi fundamentate; doar afirm ca nu mi se pare normal modul in care sunt puse problemele in comisie, si mai ales in interactiunea dintre comisie si minister.
Un alt motiv important pentru renuntare este ca exista membrii ai comisiei care se folosesc de participarea la ONI ca un punct de plecare in atragerea copiilor pentru a face pregatire platita pentru olimpiadele viitoare. In aceste conditii nu mi se pare normal ca eu sa fac o activitate de voluntariat cand in jurul meu unii au castiguri materiale insemnate din aceasta.
Pe de alta parte, sper ca la anul in timpul ONI sa fiu plecat la o bursa postdoctorala, ceea ce ar face oricum participarea mea la olimpiada imposibila.
Ca sa nu mai insir motive, mai importante sau mai putin importante, ideea ar fi ca sunt de acord sa ma implic intr-un fenomen din care sa nu am nici un beneficiu, dar mi se pare stupid sa ma implic in ceva care imi doar face probleme (foarte mult timp consumat intr-o directie care nu ma intereseaza direct, discutii interminabile, nervi, etc.). Ca atare am decis sa ma retrag de la ONI, considerand ca sunt incompatibil cu forma actuala a olimpiadelor, si cu ceea ce se intelege acum prin a face performanta intr-un domeniu, la nivel scolar, olimpic. Sunt sigur ca din lucrurile pe care le-am facut la olimpiada unele au fost bune, altele au fost rele, si sunt sigur ca se putea face tot mai bine. Sper ca olimpiada sa evolueze din acest punct, si ca lucrurile rele pe care le-am observat sa nu se mai repete.
In primul rand ma voi referi la obiectivul principal al olimpiadei: concursul national si barajele. Cred ca aici lucrurile au stat si bine, din punctul de vedere al comisiei, si prost, din punctul de vedere al participantilor la probe. Subiectele au fost bine alese, cu grade de dificultate adecvate unei probe de acest nivel; subliniez meritul comisiei in aceasta directie - eu am fost pe deplin multumit de activitatea stiintifica a membrilor acestei comisiei. Din pacate, insa, majoritatea concurentilor au intampinat reale dificultati in a rezolva macar o problema dintre cele sase propuse; faptul ca s-au acordat medalii pentru concurenti in ciuda performantelor submediocre nu ar trebui sa ascunda aceasta realitate. Concluzia pe care pot eu sa o trag este una singura: pregatirea elevilor este una foarte slaba. Chiar daca avem la fiecare clasa cativa elevi de top, care ne pot reprezenta onorabil la olimpiadele internationale, media este una catastrofala. "Mitul olimpicului roman", vehiculat mult timp in mediile mai mult sau mai putin academice din tara, este o idee perimata si mincinoasa: degeaba avem azi cativa elevi de top daca restul sunt foarte slab pregatiti; in curand, din lipsa de concurenta, si cei foarte buni vor scadea nivelul.
Ca o observatie pe marginea acestui subiect, e de notat faptul ca si la alte olimpiade se vede acelasi fenomen: majoritatea concurentilor obtine punctaje mici, la probe care nu depasesc nivelul consacrat al unei olimpiade nationale. In plus, la matematica, o olimpiada la care am participat si pe care o urmaresc, se vede un fenomen extrem de trist: unii dintre cei calificati in anii anteriori la olimpiadele internationale nu au fost in stare sa obtina macar punctaje decente la nationala (au terminat cu punctaje gen 0, 3.5 sau 5 din 28 de puncte); penibil, rusinos, si evident incorect, este faptul ca ei au fost selectati totusi pentru a participa la barajul in urma caruia se formeaza lotul national. E adevarat ca olimpiada internationala de matematica are o programa care nu include ceea ce se face in Romania in anii mari de liceu, dar, la fel de adevarat este faptul ca materia din anii mari de liceu este cel mai aproape de ceea ce va face un cercetator in matematica in cariera sa; oare "olimpicii" romani la matematica sunt pregatiti pentru matematica superioara sau doar pentru glume de probleme ca cele de la olimpiada? Imi aduc aminte ca in anii liceului, cand participam la faza nationala a olimpiadei de matematica cei care ne reprezentau la olimpiadele internationale erau candidatii principali si la premiile de la etapa nationala (Stefan Hornet, Radu Mihaescu, Marius Beceanu, din generatia mea). Revenind la olimpiada de informatica, este foarte bine ca aici nu se remarca acelasi fenomen trist: elevii cunoscuti pentru rezultatele lor anterioare la concursuri (nationale sau internationale) si cei mai bine clasati utilizatori ai site-urilor de pregatire on-line (infoarena sau .campion) sunt castigatori si la olimpiada nationala.
Un alt subiect important de discutat legat de un concurs de anvergura ONI este organizarea. Parerea mea despre ce au facut cei din Ploiesti, secondati de sponsorii lor, si de MECT este una buna in general, dar nu pot trece peste o serie de gafe majore; cred ca cel mai bine se potriveste zicala La pomul laudat sa nu te duci cu sacul. Partile bune au fost, intr-o ordine aleatoare: imaginea olimpiadei (site, revista, identitatea vizuala asigurata de sigla si poza ce se regasea pe coperta revistei sau pe diplome, publicitatea in presa), faptul ca reprezentanta Ministerului la ONI 2008, Livia Toca, ne-a oferit un suport important pe toata durata competitiei, premiile importante (anuntate transparent, dupa cum remarca si un participant intr-un comentariu la un post anterior), medaliile (unde e meritul Centrului Virtual de Excelenta SIVECO), amabilitatea si disponibilitatea oragnizatorilor de a ne oferi cele necesare, cazarea (eu stiu doar cum a stat comisia si parea ok) si probabil ca lista poate continua.
Marea problema organizatorica a fost, dupa cum am mai spus, impartirea concurentilor in trei centre, destul de departate, si plasarea comisiei intr-un al patrulea centru. Asta a cauzat probleme la transmiterea subiectelor, preluarea intrebarilor concurentilor (unde s-a apelat la o solutie penibila - folosirea yahoo messenger), preluarea surselor pentru corectare, afisarea rezultatelor, etc. E bine insa ca nu s-a ajuns la cazuri in care aceasta problema sa aiba un impact decisiv.
Prima gafa a organizatorilor, in ordine cronologica, a fost ca la festivitatea de deschidere nu s-a anuntat corect locul prin care se intra in sala, ceea ce a condus la intarzieri din partea participantilor, inclusiv membrii comisiei, presedintele onorific, Victor Mitrana, reprezentanta Ministerului, si cu mine. Partea cea mai ciudata a fost ca organizatorii doreau sa inceapa festivitatea fara noi, grabiti fiind de sponsori, probabil; de remarcat ca pana la urma presedintele onorific si cu mine am avut un loc in prezidiul adunarii (sufocat de oameni politici locali, si de reprezentantii sponsorilor), dar reprezentanta Ministerului (pana la urma forul care ofera legitimitate olimpiadei) nu a mai avut loc. Cum era de asteptat, oamenii politici si sponsorii au oferit niste discursuri in mare masura penibile.
Partea sociala a fost si ea presarata cu gafe. Masa festiva oferita de unul din sponsori a avut loc intr-o sala necunoscuta de majoritatea comisiei, ceea ce a facut ca la aproape o ora dupa inceperea acestui eveniment doar foarte putini membrii ai comisiei sa fie prezenti. Excursia concurentilor a fost un fiasco total (ma felicit ca nu am participat): a avut loc pe Valea Prahovei, arhi-aglomerata in jurul datei de 1 mai, pe o vreme nepotrivita (ploaie), si s-a prelungit destul de mult cat sa fie nevoie de amanarea festivitatii de premiere.
In fine, festivitatea de premiere a inceput cum nu se poate mai prost: oragnizatorii, presati de unul din sponsori, vroiau sa schimbe modalitatea de acordare a premiilor (fata de uzuala metoda mai intai mentiunile, apoi premiile 3, 2 si in fine premiul 1) pentru ca respectivul sponsor sa poata inmana premiile si apoi sa ajunga la meciul echipei sale de baschet. Am insistat sa mentinem modalitatea consacrata de inmanare a premiilor, am discutat cu sponsorul (care, oricum, a avut un comportament mitocanesc, impardonabil), si pana la urma s-a rezolvat; de remarcat (negativ) atitudinea obedienta, servila, a organizatorilor fata de oamenii care le oferisera sponsorizari pentru olimpiada. O parte buna, dar doar din punctul meu de vedere, a fost participarea la aceasta festivitate a unui grup de studenti de la FMI, care au facut reclama facultatii printre participantii la ONI (Daniel Preotiuc si Adona Iosif).
Ultimul lucru pe care il scriu, este si cel mai important din punctul meu de vedere: dupa experientele de la olimpiadele de anul acesta am decis sa renunt la implicarea ulterioara in acest fenomen.
Motivele sunt variate, cel mai important fiind acela ca din momentul in care am acceptat sa fiu presedintele comisiei de evaluare de la olimpiada am fost prins intre ciocan si nicovala: inspectorii din Minister aveau unele pretentii, liderii profesorilor din comisie (si cei care se ocupa de lotul national) aveau alte pretentii, care se bateau cap in cap cu cele ale inspectorilor. Nici una dintre cele doua parti nu s-a ferit sa apeleze la santaj (practic fiecare zicea sau ca nu mai participa la ONI, sau ca modul de in care lucram este ilegal) pentru a-si atinge scopurile, despre care nu sunt sigur ca erau intotdeauna cele juste. La fel, am considerat ca toti cei implicati in comisia de evaluare si cea de organizare formeaza o echipa, si am promovat un spirit de echipa; din pacate nu au fost prea multi care sa creada in acest spirit de echipa, si sa actioneze in directia promovarii lui, ba chiar au aparut fel si fel de discutii, acuze, tensiuni in interiorul comisiei. Pentru a fi clar: nu acuz pe nimeni de aceste lucruri, nu contest calitatile nimanui de a face parte din comisie, nu neg ca unele dintre pretentiile formulate de cei din jurul olimpiadei ar fi fundamentate; doar afirm ca nu mi se pare normal modul in care sunt puse problemele in comisie, si mai ales in interactiunea dintre comisie si minister.
Un alt motiv important pentru renuntare este ca exista membrii ai comisiei care se folosesc de participarea la ONI ca un punct de plecare in atragerea copiilor pentru a face pregatire platita pentru olimpiadele viitoare. In aceste conditii nu mi se pare normal ca eu sa fac o activitate de voluntariat cand in jurul meu unii au castiguri materiale insemnate din aceasta.
Pe de alta parte, sper ca la anul in timpul ONI sa fiu plecat la o bursa postdoctorala, ceea ce ar face oricum participarea mea la olimpiada imposibila.
Ca sa nu mai insir motive, mai importante sau mai putin importante, ideea ar fi ca sunt de acord sa ma implic intr-un fenomen din care sa nu am nici un beneficiu, dar mi se pare stupid sa ma implic in ceva care imi doar face probleme (foarte mult timp consumat intr-o directie care nu ma intereseaza direct, discutii interminabile, nervi, etc.). Ca atare am decis sa ma retrag de la ONI, considerand ca sunt incompatibil cu forma actuala a olimpiadelor, si cu ceea ce se intelege acum prin a face performanta intr-un domeniu, la nivel scolar, olimpic. Sunt sigur ca din lucrurile pe care le-am facut la olimpiada unele au fost bune, altele au fost rele, si sunt sigur ca se putea face tot mai bine. Sper ca olimpiada sa evolueze din acest punct, si ca lucrurile rele pe care le-am observat sa nu se mai repete.
ONI 2008: Impresii
Dupa doua posturi despre ce ma astept de la ONI-ul din acest an, e momentul sa scriu si unul despre masura in care s-au implinit (sau nu) aceste asteptari in primele zile ale olimpiadei. E bine de mentionat ca scriu acest post in timpul celei de-a doua probe de concurs, si, deci, ma voi referi si la impresiile lasate de prima proba.
O sa prezint lucrurile pe rand.
Locatia: in principiu lucrurile sunt ok. Gazdele au reusit sa ne faca sa ne simtim bineveniti si au incercat sa ne puna la dispozitie conditii cat mai bune. Pe langa unele scapari mai mici, exista si o nemultumire destul de importanta: faptul ca olimpiada se desfasoara in trei locatii (licee) diferite, nu foarte apropiate; acest fapt a cauzat unele dificultati in distributia subiectelor, in colectarea surselor, in managementul id-urilor concurentilor, dar mai ales in comunicarea intrebarilor legate de enunturi. Ramane de vazut in ce masura vor mai aparea probleme de acest gen.
Comisia: lucrurile au mers bine pana acum. Se munceste ca de obicei serios, si intens, toata lumea isi face treaba pe care o are de facut. Remarc in mod special meritul pe care il au studentii participanti in comisie: vin cu probleme originale si interesante, scriu surse pentru problemele altor colegi de comisie, contribuie la construirea testelor. Ca un mic fapt amuzant remarc ca nu sunt (inca) lector, cum este scris in lista cu membrii comisiei.
Subiectele si rezultatele: mie mi s-a parut buna alegerea subiectelor din ambele zile de concurs. S-a mers pe ideea de a da probleme cat mai variate, care sa scoata in evidenta toate eventualele calitati ale concurentilor. Din pacate insa rezultatele din prima zi au confirmat cea mai mare temere: subiectele probei (mai ales la clasele 11-12) au fost mult peste posibilitatile celor mai multi concurenti. Sper totusi ca in a doua zi lucrurile sa stea mai bine. Totodata rezultatele slabe pun in dificultate membrii comisiei de baraj, care trebuie sa aleaga un lot valoros, baza de selectie fiind insa, aparent macar, destul de redusa.
Am lasat la sfarsit marea premiera a olimpiadei din acest an: Medaliile, acordate de Centrul Virtual de Excelenta SIVECO. Aceste medalii vor fi acordate in sistemul de la IOI: cel mult jumatate din participanti vor fi medaliati (in masura in care punctajele lor sunt relevante), iar raportul medaliilor va fi 1 : 2 : 3 (aur : argint : bronz). Mi se pare o idee extrem de buna, avand in vedere faptul ca orice om este mult mai motivat sa lucreze atunci cand munca sa este recompensata intr-un mod palpabil. Sper ca initiativa din acest an sa devina un obicei al olimpiadei de informatica.
Voi continua cu mai multe detalii si comentarii in zilele urmatoare, dupa a doua proba si baraje.
O sa prezint lucrurile pe rand.
Locatia: in principiu lucrurile sunt ok. Gazdele au reusit sa ne faca sa ne simtim bineveniti si au incercat sa ne puna la dispozitie conditii cat mai bune. Pe langa unele scapari mai mici, exista si o nemultumire destul de importanta: faptul ca olimpiada se desfasoara in trei locatii (licee) diferite, nu foarte apropiate; acest fapt a cauzat unele dificultati in distributia subiectelor, in colectarea surselor, in managementul id-urilor concurentilor, dar mai ales in comunicarea intrebarilor legate de enunturi. Ramane de vazut in ce masura vor mai aparea probleme de acest gen.
Comisia: lucrurile au mers bine pana acum. Se munceste ca de obicei serios, si intens, toata lumea isi face treaba pe care o are de facut. Remarc in mod special meritul pe care il au studentii participanti in comisie: vin cu probleme originale si interesante, scriu surse pentru problemele altor colegi de comisie, contribuie la construirea testelor. Ca un mic fapt amuzant remarc ca nu sunt (inca) lector, cum este scris in lista cu membrii comisiei.
Subiectele si rezultatele: mie mi s-a parut buna alegerea subiectelor din ambele zile de concurs. S-a mers pe ideea de a da probleme cat mai variate, care sa scoata in evidenta toate eventualele calitati ale concurentilor. Din pacate insa rezultatele din prima zi au confirmat cea mai mare temere: subiectele probei (mai ales la clasele 11-12) au fost mult peste posibilitatile celor mai multi concurenti. Sper totusi ca in a doua zi lucrurile sa stea mai bine. Totodata rezultatele slabe pun in dificultate membrii comisiei de baraj, care trebuie sa aleaga un lot valoros, baza de selectie fiind insa, aparent macar, destul de redusa.
Am lasat la sfarsit marea premiera a olimpiadei din acest an: Medaliile, acordate de Centrul Virtual de Excelenta SIVECO. Aceste medalii vor fi acordate in sistemul de la IOI: cel mult jumatate din participanti vor fi medaliati (in masura in care punctajele lor sunt relevante), iar raportul medaliilor va fi 1 : 2 : 3 (aur : argint : bronz). Mi se pare o idee extrem de buna, avand in vedere faptul ca orice om este mult mai motivat sa lucreze atunci cand munca sa este recompensata intr-un mod palpabil. Sper ca initiativa din acest an sa devina un obicei al olimpiadei de informatica.
Voi continua cu mai multe detalii si comentarii in zilele urmatoare, dupa a doua proba si baraje.
ONI 2008: Subiectele
In ciuda titlului, acest post nu contine subiectele de la olimpiada... Ci doar o impresie a mea despre cum ar trebui sa arate subiectele de anul acesta. Sigur, este ceea ce le voi transmite si colegilor mei din comisie in momentul in care vom alege problemele.
Dupa cum se stie setul de subiecte pentru fiecare clasa va fi format din sase probleme (cate trei in fiecare din cele doua zile de concurs), iar la baraj vom avea iar sase probleme (tot cate trei in fiecare din zilele de concurs).
Evident, in alcatuirea fiecarui set de probleme trebuie avute in vedere obiectivele fiecarei probe. La probele pe clase vrem sa acordam niste premii (intre trei si cinci), niste mentiuni, si sa selectam participantii la baraj; in plus, ar fi bine ca la aceste probe sa alegem subiectele astfel incat si elevii mai slab pregatiti sa aiba satisfactia rezolvarii (macar partiale) a unora dintre ele, sa nu aiba senzatia ca au venit degeaba la ONI, si sa fie motivati in a face mai bine in anii urmatori. La baraj vrem sa selectam lotul national largit, din care sa fie formate echipele pentru olimpiadele internationale; e clar ca aici nu se mai pune problema unor subiecte "de incurajare", ci se urmareste o selectie cat mai dura.
Structura imaginata de mine a probei pentru fiecare clasa este urmatoarea: o problema simpla, doua probleme abordabile-medii, doua grele, o problema foarte grea. Toate aceste probleme trebuie sa se incadreze in materia clasei, dar macar una sau doua sa fie probleme de idee, sa solicite creativitatea elevilor. Trebuie evitata propunerea de subiecte a caror rezolvare sa fie de fapt bazata pe folosirea unor algoritmi mai avansati, mascati insa cu ajutorul unor reformulari; justificarea ca acesti algoritmi se pot implementa si cu materia clasei este una puerila. Subiectele trebuie sa permita obtinerea unor punctaje partiale, care sa conduca la un clasament in care concurentii sa fie distribuiti normal.
Pentru a asigura corectitudinea subiectelor vad urmatoarele solutii: pentru fiecare problema propusa comisia ar trebui sa implementeze minim doua surse distincte, de preferabil una scrisa de studenti care au participat in anii trecuti la ONI; vor fi facute si surse care sa incerce sa verifice punctajul obtiunt de diverse abordari euristice - greedy incorecte. Ar fi bine de implementat si solutii de complexitati diferite care sa obtina punctaje diferite. Testele problemei trebuie sa fie analizate atent, si sa fie surprinse majoritatea cazurilor. Este esential ca printre teste sa se gaseasca si testul maxim.
Structura probelor de baraj este un pic diferita: cred ca ar trebui sa fie doua probleme medii, doua probleme grele si doua probleme foarte grele (distribuite uniform in cele doua zile). Ar fi bine ca dintre acestea macar doua probleme sa fie de idee, macar una de structuri de date. In rest se aplica aceleasi principii ca mai sus.
Sigur, aceste idei reprezinta doar o parere, si pot fi discutate, contrazise, si chiar schimbate. Insa cred ca sunt un punct bun de plecare pentru alcatuirea unui set de subiecte bun pentru ONI.
Dupa cum se stie setul de subiecte pentru fiecare clasa va fi format din sase probleme (cate trei in fiecare din cele doua zile de concurs), iar la baraj vom avea iar sase probleme (tot cate trei in fiecare din zilele de concurs).
Evident, in alcatuirea fiecarui set de probleme trebuie avute in vedere obiectivele fiecarei probe. La probele pe clase vrem sa acordam niste premii (intre trei si cinci), niste mentiuni, si sa selectam participantii la baraj; in plus, ar fi bine ca la aceste probe sa alegem subiectele astfel incat si elevii mai slab pregatiti sa aiba satisfactia rezolvarii (macar partiale) a unora dintre ele, sa nu aiba senzatia ca au venit degeaba la ONI, si sa fie motivati in a face mai bine in anii urmatori. La baraj vrem sa selectam lotul national largit, din care sa fie formate echipele pentru olimpiadele internationale; e clar ca aici nu se mai pune problema unor subiecte "de incurajare", ci se urmareste o selectie cat mai dura.
Structura imaginata de mine a probei pentru fiecare clasa este urmatoarea: o problema simpla, doua probleme abordabile-medii, doua grele, o problema foarte grea. Toate aceste probleme trebuie sa se incadreze in materia clasei, dar macar una sau doua sa fie probleme de idee, sa solicite creativitatea elevilor. Trebuie evitata propunerea de subiecte a caror rezolvare sa fie de fapt bazata pe folosirea unor algoritmi mai avansati, mascati insa cu ajutorul unor reformulari; justificarea ca acesti algoritmi se pot implementa si cu materia clasei este una puerila. Subiectele trebuie sa permita obtinerea unor punctaje partiale, care sa conduca la un clasament in care concurentii sa fie distribuiti normal.
Pentru a asigura corectitudinea subiectelor vad urmatoarele solutii: pentru fiecare problema propusa comisia ar trebui sa implementeze minim doua surse distincte, de preferabil una scrisa de studenti care au participat in anii trecuti la ONI; vor fi facute si surse care sa incerce sa verifice punctajul obtiunt de diverse abordari euristice - greedy incorecte. Ar fi bine de implementat si solutii de complexitati diferite care sa obtina punctaje diferite. Testele problemei trebuie sa fie analizate atent, si sa fie surprinse majoritatea cazurilor. Este esential ca printre teste sa se gaseasca si testul maxim.
Structura probelor de baraj este un pic diferita: cred ca ar trebui sa fie doua probleme medii, doua probleme grele si doua probleme foarte grele (distribuite uniform in cele doua zile). Ar fi bine ca dintre acestea macar doua probleme sa fie de idee, macar una de structuri de date. In rest se aplica aceleasi principii ca mai sus.
Sigur, aceste idei reprezinta doar o parere, si pot fi discutate, contrazise, si chiar schimbate. Insa cred ca sunt un punct bun de plecare pentru alcatuirea unui set de subiecte bun pentru ONI.
ONI 2008: Prefata
In saptamana 28 aprilie - 4 mai se va desfasura la Ploiesti Olimpiada Nationala de Informatica pentru Liceu - ONI 2008. Cum anul acesta sunt presedintele Comisiei de Evaluare a olimpiadelor nationale de informatica (pentru liceu si gimnaziu), m-am gandit ca ar fi interesant sa scriu cateva posturi avand ca tema aceasta olimpiada.
Premisele de la care pornim cu aceasta olimpiada au, in viziunea mea, o tenta negativa. In primul rand ultimele etape ale olimpiadei (judeteana, nationala si barajul juniorilor ca si judeteana liceenilor) au fost marcate de prezenta unor erori in enunturile si testele problemelor, ca si de unele discutii privind dificultatea exagerata, sau, din contra, redusa a unora dintre subiecte. Bineinteles, lucrurile au fost corectate, am incercat sa asezam totul in asa fel incat nimeni sa nu aiba de suferit de pe urma acestor erori, dar, totusi, olimpiada a fost afectata. Merita mentionate aici si o serie intreaga de tensiuni care au aparut in interiorul comisiei datorita acestor greseli, si care e putin probabil sa treaca fara urme.
Pe de alta parte, nici mentalitatea celor care participa la olimpiada (in primul rand elevii, parintii lor, dar si profesorii prinsi in fenomen) nu mi se pare sanatoasa: pentru multi dintre ei nu mai conteaza decat ocuparea primelor locuri, o ratare a lor fiind perceputa ca o tragedie. Prea putini privesc olimpiada ca o ocazie de a-si testa capacitatile de rezolvare a unor probleme deosebite de informatica, in conditiile stricte ale unui concurs, in compania unor competitori valorosi. Ideea ca cel mai bun sa castige este perimata: din ceea ce am vazut la olimpiada nationala pentru gimnaziu cred ca multi competitori (din fericire nu toti!) ar recurge si la mijloace lipsite de fair-play pentru a castiga premiile olimpiadei. Tot aceasta mentalitate paguboasa face ca foarte multi competitori (din fericire prea putini dintre cei de top) sa mearga pe ideea: invatam sa implementam cat mai multi algoritmi si structuri de date, fara a intelege neaparat principiile teoretice pe care se bazeaza ei, aplicam ce putem, si asteptam sa vedem ce iese; sigur, o astfel de abordare poate fi eficienta pe termen scurt, insa pe termen lung e catastrofala: am destui studenti cu rezultate decente la olimpiade care cu greu mai fac fata cerintelor cursurilor de facultate.
Exista si o serie de premise pozitive. Ca si in anii trecuti am reusit sa aducem in comisie o serie de studenti valorosi, majoritatea cu rezultate bune la olimpiade si concursuri studentesti (spre exemplu, din FMI toti cei care participa au participat cu rezultate foarte bune la concursul ICPC ACM in ultimii ani: Mircea Pasoi, Adrian Diaconu, Emilian Miron, Tiberiu Danet, Dan Ionut Fechete si Andrei Grigorean). Este clar ca participarea lor aduce un plus important, si necesar, de calitate la nivelul problemelor propuse.
Tot un lucru bun este si participarea la ONI a domnului Profesor Victor Mitrana ca presedinte de onoare. Cred ca e important ca participantii sa cunoasca, fie si numai prin prisma unui discurs la festivitatea de deschidere, o persoana cu rezultate deosebite in cercetarea din domeniul informaticii teoretice.
Tot un lucru bun este amploarea pe care a capatat-o pregatirea online: site-uri ca infoarena.ro sau .campion au devenit principalele resurse ale elevilor. Arhivele de probleme ale celor doua site-uri cuprind majoritatea problemelor date la concursuri in Romania, dar si o multitudine de exemple de aplicare a unor algoritmi deosebiti. Unele probleme sunt rezolvate, altele nu, majoritatea sunt insa discutate pe forumurile celor doua site-uri. O remarca speciala pentru Arhiva Educationala de pe site-ul infoarena.ro, o resursa in dezvoltare care cred ca va fi foarte importanta in anii care urmeaza pentru pregatirea olimpiadei. Ca o paranteza, voi mai spune ca dupa parerea mea infoarena este una dintre cele mai importante initiative in directia unei educatii complete in informatica in Romania: sunt problemele pregatitoare pentru concursuri cu discutiile din jurul lor, sunt concursurile gen pre-oni, este blogul intretinut de Cosmin Negruseri, este training-path-ul, este pagina cu cool-papers - un prim pas catre citirea unor lucrari de cercetare deosebite.
E de mentionat ca fapt pozitiv privind ONI 2008 si locatia: Ploiesti. Un oras cu traditie in informatica, cu multi olimpici cu rezultate frumoase, si mai ales cu o serie de profesori dispusi, si capabili, sa faca treaba buna. Am mai fost la Ploiesti in contextul olimpiadei in 2006 la un lot, si totul a fost excelent.
In fine, ar fi bine ca modul in care este abordata olimpiada de elevi sa fie influentat si de cele cateva (foarte interesante) articole despre olimpiada (si comentariile lor), publicate de Tiberiu Florea pe blogul-ul infoarena.
Asta e imaginea mea asupra ONI 2008, inainte de inceputul evenimentului. In saptamana care urmeaza voi reveni cu impresii si detalii despre desfasurarea olimpiadei.
Premisele de la care pornim cu aceasta olimpiada au, in viziunea mea, o tenta negativa. In primul rand ultimele etape ale olimpiadei (judeteana, nationala si barajul juniorilor ca si judeteana liceenilor) au fost marcate de prezenta unor erori in enunturile si testele problemelor, ca si de unele discutii privind dificultatea exagerata, sau, din contra, redusa a unora dintre subiecte. Bineinteles, lucrurile au fost corectate, am incercat sa asezam totul in asa fel incat nimeni sa nu aiba de suferit de pe urma acestor erori, dar, totusi, olimpiada a fost afectata. Merita mentionate aici si o serie intreaga de tensiuni care au aparut in interiorul comisiei datorita acestor greseli, si care e putin probabil sa treaca fara urme.
Pe de alta parte, nici mentalitatea celor care participa la olimpiada (in primul rand elevii, parintii lor, dar si profesorii prinsi in fenomen) nu mi se pare sanatoasa: pentru multi dintre ei nu mai conteaza decat ocuparea primelor locuri, o ratare a lor fiind perceputa ca o tragedie. Prea putini privesc olimpiada ca o ocazie de a-si testa capacitatile de rezolvare a unor probleme deosebite de informatica, in conditiile stricte ale unui concurs, in compania unor competitori valorosi. Ideea ca cel mai bun sa castige este perimata: din ceea ce am vazut la olimpiada nationala pentru gimnaziu cred ca multi competitori (din fericire nu toti!) ar recurge si la mijloace lipsite de fair-play pentru a castiga premiile olimpiadei. Tot aceasta mentalitate paguboasa face ca foarte multi competitori (din fericire prea putini dintre cei de top) sa mearga pe ideea: invatam sa implementam cat mai multi algoritmi si structuri de date, fara a intelege neaparat principiile teoretice pe care se bazeaza ei, aplicam ce putem, si asteptam sa vedem ce iese; sigur, o astfel de abordare poate fi eficienta pe termen scurt, insa pe termen lung e catastrofala: am destui studenti cu rezultate decente la olimpiade care cu greu mai fac fata cerintelor cursurilor de facultate.
Exista si o serie de premise pozitive. Ca si in anii trecuti am reusit sa aducem in comisie o serie de studenti valorosi, majoritatea cu rezultate bune la olimpiade si concursuri studentesti (spre exemplu, din FMI toti cei care participa au participat cu rezultate foarte bune la concursul ICPC ACM in ultimii ani: Mircea Pasoi, Adrian Diaconu, Emilian Miron, Tiberiu Danet, Dan Ionut Fechete si Andrei Grigorean). Este clar ca participarea lor aduce un plus important, si necesar, de calitate la nivelul problemelor propuse.
Tot un lucru bun este si participarea la ONI a domnului Profesor Victor Mitrana ca presedinte de onoare. Cred ca e important ca participantii sa cunoasca, fie si numai prin prisma unui discurs la festivitatea de deschidere, o persoana cu rezultate deosebite in cercetarea din domeniul informaticii teoretice.
Tot un lucru bun este amploarea pe care a capatat-o pregatirea online: site-uri ca infoarena.ro sau .campion au devenit principalele resurse ale elevilor. Arhivele de probleme ale celor doua site-uri cuprind majoritatea problemelor date la concursuri in Romania, dar si o multitudine de exemple de aplicare a unor algoritmi deosebiti. Unele probleme sunt rezolvate, altele nu, majoritatea sunt insa discutate pe forumurile celor doua site-uri. O remarca speciala pentru Arhiva Educationala de pe site-ul infoarena.ro, o resursa in dezvoltare care cred ca va fi foarte importanta in anii care urmeaza pentru pregatirea olimpiadei. Ca o paranteza, voi mai spune ca dupa parerea mea infoarena este una dintre cele mai importante initiative in directia unei educatii complete in informatica in Romania: sunt problemele pregatitoare pentru concursuri cu discutiile din jurul lor, sunt concursurile gen pre-oni, este blogul intretinut de Cosmin Negruseri, este training-path-ul, este pagina cu cool-papers - un prim pas catre citirea unor lucrari de cercetare deosebite.
E de mentionat ca fapt pozitiv privind ONI 2008 si locatia: Ploiesti. Un oras cu traditie in informatica, cu multi olimpici cu rezultate frumoase, si mai ales cu o serie de profesori dispusi, si capabili, sa faca treaba buna. Am mai fost la Ploiesti in contextul olimpiadei in 2006 la un lot, si totul a fost excelent.
In fine, ar fi bine ca modul in care este abordata olimpiada de elevi sa fie influentat si de cele cateva (foarte interesante) articole despre olimpiada (si comentariile lor), publicate de Tiberiu Florea pe blogul-ul infoarena.
Asta e imaginea mea asupra ONI 2008, inainte de inceputul evenimentului. In saptamana care urmeaza voi reveni cu impresii si detalii despre desfasurarea olimpiadei.
Aventuri la Unibuc
Dupa toata povestea cu sustinerea tezei de doctorat, am reluat drumul Rectoratului Universitatii pentru a ma inscrie la un concurs pentru un post de lector in Catedra de Fundamentele Informaticii. Pentru aceasta aveam nevoie de adeverinta ca sunt doctor (inca nu mi s-a eliberat diploma, desi titlul a fost recunoscut) si de o derogare de vechime (se pare ca in Romania trebuie sa fii suficient de "vechi" pentru a avansa in ierarhia universitara).
Daca adeverinta nu a fost o problema (desi prima replica a doamnei cu care am discutat de la serviciul doctorate a fost ca nu se poate sa imi dea asa ceva repede, ca mai trebuie sa astept), obtinerea derogarii parea o actiune mult mai complicata. Mai avusesem nevoie de asa ceva pentru a avansa de la functia de preparator la cea de asistent, si atunci nu mi s-a acordat pentru ca in lege nu este prevazuta o astfel de situatie: la urma urmei, cine isi poate inchipui ca in Romania exista preparatori care vor sa ajunga asistenti, si indeplinesc conditiile, inainte de a obtine vechimea necesara? Din fericire, pentru avansarea de la asistent la lector derogarea este prevazuta de lege.
Normal, primul drum la Rectorat a fost sa intreb ce trebuie sa contina aplicatia pentru derogare si unde trebuie depusa. Si aici apare partea interesanta: doamna responsabila cu serviciul juridic din Universitate (catre care am fost directionat de la serviciul de resurse umane) mi-a explicat foarte convinsa ca pentru a obtine o derogare "trebuie sa ai o carte aparuta in strainatate". Mai mult, mi-a spus nici sa nu aplic daca nu indeplinesc aceasta conditie "prevazuta prin lege". Bineinteles, toate aceste explicatii au venit dupa ce mi s-a spus ca o deranjez venind in afara programului de lucru cu publicul, desfasurat intre 12 si 14 zilnic (ma intreb daca cei care au facut acest program s-au gandit ca atunci sunt programate in general ore la facultati, si deci profesorii nu prea pot veni la Rectorat?). Dupa ce am cautat pe google legea respectiva, fara a gasi nimic, si m-am sfatuit cu Decanul facultatii si cu profesorii din catedra am decis sa depun totusi aplicatia pentru derogare. Evident, derogarea a fost aprobata in Senatul Universitatii. Sunt curios insa de ce doamna responsabila cu serviciul juridic nu este capabila sa furnizeze niste date reale in legatura cu o chestiune atat de simpla, ba chiar da niste date eronate, justificandu-se cu existenta unor legi imaginare in care sunt prevazute aceste fapte.
Avand derogarea si adeverinta, azi mi-am depus dosarul la Rectorat, si acum astept concursul pentru ocuparea postului.
Ca o concluzie despre experienta asta: cei de la facultate mi-au fost si de aceasta data de ajutor, pe cand birocratii de la Rectorat mai mult m-au incurcat. Mi se pare ca cei din aparatul administrativ al Universitatii (cu cateva exceptii) uita foarte des ca de fapt cei care fac aceasta institutie sa functioneze sunt in primul rand cei care predau in sala de curs, si nu cei care invart hartiile intre birouri, sau cei care completeaza formulare peste formulare. Sunt curios care ar putea fi rezolvarea acestei situatii... Cert e ca nu e prea usor sa le schimbam modul de a lucra si de a gandi. Varianta optimista ar presupune ca daca le vom atrage atentia mai des, si poate chiar mai dur, asupra greselilor pe care le fac se vor schimba in bine. Varianta pesimista este ca astfel de remarci nu vor face decat sa ne trateze si mai rau.
Ultimele noutati (Apr. 31, 2008): Am sustinut concursul, totul a mers bine, si pe 29 iunie consiliul facultatii a decis ca sunt castigatorul acestui concurs (in care insa nu am avut contracandidat), si a anuntat rezultatul la Universitate. Urmeaza sa fie validat concursul in Senatul Universitatii, si din octombrie voi deveni formal lector universitar.
Ultimele noutati (Jun. 10, 2008): Concursul a fost validat in Senatul Universitatii. De la 1 octombrie voi ocupa un post de lector universitar.
Daca adeverinta nu a fost o problema (desi prima replica a doamnei cu care am discutat de la serviciul doctorate a fost ca nu se poate sa imi dea asa ceva repede, ca mai trebuie sa astept), obtinerea derogarii parea o actiune mult mai complicata. Mai avusesem nevoie de asa ceva pentru a avansa de la functia de preparator la cea de asistent, si atunci nu mi s-a acordat pentru ca in lege nu este prevazuta o astfel de situatie: la urma urmei, cine isi poate inchipui ca in Romania exista preparatori care vor sa ajunga asistenti, si indeplinesc conditiile, inainte de a obtine vechimea necesara? Din fericire, pentru avansarea de la asistent la lector derogarea este prevazuta de lege.
Normal, primul drum la Rectorat a fost sa intreb ce trebuie sa contina aplicatia pentru derogare si unde trebuie depusa. Si aici apare partea interesanta: doamna responsabila cu serviciul juridic din Universitate (catre care am fost directionat de la serviciul de resurse umane) mi-a explicat foarte convinsa ca pentru a obtine o derogare "trebuie sa ai o carte aparuta in strainatate". Mai mult, mi-a spus nici sa nu aplic daca nu indeplinesc aceasta conditie "prevazuta prin lege". Bineinteles, toate aceste explicatii au venit dupa ce mi s-a spus ca o deranjez venind in afara programului de lucru cu publicul, desfasurat intre 12 si 14 zilnic (ma intreb daca cei care au facut acest program s-au gandit ca atunci sunt programate in general ore la facultati, si deci profesorii nu prea pot veni la Rectorat?). Dupa ce am cautat pe google legea respectiva, fara a gasi nimic, si m-am sfatuit cu Decanul facultatii si cu profesorii din catedra am decis sa depun totusi aplicatia pentru derogare. Evident, derogarea a fost aprobata in Senatul Universitatii. Sunt curios insa de ce doamna responsabila cu serviciul juridic nu este capabila sa furnizeze niste date reale in legatura cu o chestiune atat de simpla, ba chiar da niste date eronate, justificandu-se cu existenta unor legi imaginare in care sunt prevazute aceste fapte.
Avand derogarea si adeverinta, azi mi-am depus dosarul la Rectorat, si acum astept concursul pentru ocuparea postului.
Ca o concluzie despre experienta asta: cei de la facultate mi-au fost si de aceasta data de ajutor, pe cand birocratii de la Rectorat mai mult m-au incurcat. Mi se pare ca cei din aparatul administrativ al Universitatii (cu cateva exceptii) uita foarte des ca de fapt cei care fac aceasta institutie sa functioneze sunt in primul rand cei care predau in sala de curs, si nu cei care invart hartiile intre birouri, sau cei care completeaza formulare peste formulare. Sunt curios care ar putea fi rezolvarea acestei situatii... Cert e ca nu e prea usor sa le schimbam modul de a lucra si de a gandi. Varianta optimista ar presupune ca daca le vom atrage atentia mai des, si poate chiar mai dur, asupra greselilor pe care le fac se vor schimba in bine. Varianta pesimista este ca astfel de remarci nu vor face decat sa ne trateze si mai rau.
Ultimele noutati (Apr. 31, 2008): Am sustinut concursul, totul a mers bine, si pe 29 iunie consiliul facultatii a decis ca sunt castigatorul acestui concurs (in care insa nu am avut contracandidat), si a anuntat rezultatul la Universitate. Urmeaza sa fie validat concursul in Senatul Universitatii, si din octombrie voi deveni formal lector universitar.
Ultimele noutati (Jun. 10, 2008): Concursul a fost validat in Senatul Universitatii. De la 1 octombrie voi ocupa un post de lector universitar.
Subscribe to:
Posts (Atom)