In ciuda titlului, acest post nu contine subiectele de la olimpiada... Ci doar o impresie a mea despre cum ar trebui sa arate subiectele de anul acesta. Sigur, este ceea ce le voi transmite si colegilor mei din comisie in momentul in care vom alege problemele.
Dupa cum se stie setul de subiecte pentru fiecare clasa va fi format din sase probleme (cate trei in fiecare din cele doua zile de concurs), iar la baraj vom avea iar sase probleme (tot cate trei in fiecare din zilele de concurs).
Evident, in alcatuirea fiecarui set de probleme trebuie avute in vedere obiectivele fiecarei probe. La probele pe clase vrem sa acordam niste premii (intre trei si cinci), niste mentiuni, si sa selectam participantii la baraj; in plus, ar fi bine ca la aceste probe sa alegem subiectele astfel incat si elevii mai slab pregatiti sa aiba satisfactia rezolvarii (macar partiale) a unora dintre ele, sa nu aiba senzatia ca au venit degeaba la ONI, si sa fie motivati in a face mai bine in anii urmatori. La baraj vrem sa selectam lotul national largit, din care sa fie formate echipele pentru olimpiadele internationale; e clar ca aici nu se mai pune problema unor subiecte "de incurajare", ci se urmareste o selectie cat mai dura.
Structura imaginata de mine a probei pentru fiecare clasa este urmatoarea: o problema simpla, doua probleme abordabile-medii, doua grele, o problema foarte grea. Toate aceste probleme trebuie sa se incadreze in materia clasei, dar macar una sau doua sa fie probleme de idee, sa solicite creativitatea elevilor. Trebuie evitata propunerea de subiecte a caror rezolvare sa fie de fapt bazata pe folosirea unor algoritmi mai avansati, mascati insa cu ajutorul unor reformulari; justificarea ca acesti algoritmi se pot implementa si cu materia clasei este una puerila. Subiectele trebuie sa permita obtinerea unor punctaje partiale, care sa conduca la un clasament in care concurentii sa fie distribuiti normal.
Pentru a asigura corectitudinea subiectelor vad urmatoarele solutii: pentru fiecare problema propusa comisia ar trebui sa implementeze minim doua surse distincte, de preferabil una scrisa de studenti care au participat in anii trecuti la ONI; vor fi facute si surse care sa incerce sa verifice punctajul obtiunt de diverse abordari euristice - greedy incorecte. Ar fi bine de implementat si solutii de complexitati diferite care sa obtina punctaje diferite. Testele problemei trebuie sa fie analizate atent, si sa fie surprinse majoritatea cazurilor. Este esential ca printre teste sa se gaseasca si testul maxim.
Structura probelor de baraj este un pic diferita: cred ca ar trebui sa fie doua probleme medii, doua probleme grele si doua probleme foarte grele (distribuite uniform in cele doua zile). Ar fi bine ca dintre acestea macar doua probleme sa fie de idee, macar una de structuri de date. In rest se aplica aceleasi principii ca mai sus.
Sigur, aceste idei reprezinta doar o parere, si pot fi discutate, contrazise, si chiar schimbate. Insa cred ca sunt un punct bun de plecare pentru alcatuirea unui set de subiecte bun pentru ONI.
Dupa cum se stie setul de subiecte pentru fiecare clasa va fi format din sase probleme (cate trei in fiecare din cele doua zile de concurs), iar la baraj vom avea iar sase probleme (tot cate trei in fiecare din zilele de concurs).
Evident, in alcatuirea fiecarui set de probleme trebuie avute in vedere obiectivele fiecarei probe. La probele pe clase vrem sa acordam niste premii (intre trei si cinci), niste mentiuni, si sa selectam participantii la baraj; in plus, ar fi bine ca la aceste probe sa alegem subiectele astfel incat si elevii mai slab pregatiti sa aiba satisfactia rezolvarii (macar partiale) a unora dintre ele, sa nu aiba senzatia ca au venit degeaba la ONI, si sa fie motivati in a face mai bine in anii urmatori. La baraj vrem sa selectam lotul national largit, din care sa fie formate echipele pentru olimpiadele internationale; e clar ca aici nu se mai pune problema unor subiecte "de incurajare", ci se urmareste o selectie cat mai dura.
Structura imaginata de mine a probei pentru fiecare clasa este urmatoarea: o problema simpla, doua probleme abordabile-medii, doua grele, o problema foarte grea. Toate aceste probleme trebuie sa se incadreze in materia clasei, dar macar una sau doua sa fie probleme de idee, sa solicite creativitatea elevilor. Trebuie evitata propunerea de subiecte a caror rezolvare sa fie de fapt bazata pe folosirea unor algoritmi mai avansati, mascati insa cu ajutorul unor reformulari; justificarea ca acesti algoritmi se pot implementa si cu materia clasei este una puerila. Subiectele trebuie sa permita obtinerea unor punctaje partiale, care sa conduca la un clasament in care concurentii sa fie distribuiti normal.
Pentru a asigura corectitudinea subiectelor vad urmatoarele solutii: pentru fiecare problema propusa comisia ar trebui sa implementeze minim doua surse distincte, de preferabil una scrisa de studenti care au participat in anii trecuti la ONI; vor fi facute si surse care sa incerce sa verifice punctajul obtiunt de diverse abordari euristice - greedy incorecte. Ar fi bine de implementat si solutii de complexitati diferite care sa obtina punctaje diferite. Testele problemei trebuie sa fie analizate atent, si sa fie surprinse majoritatea cazurilor. Este esential ca printre teste sa se gaseasca si testul maxim.
Structura probelor de baraj este un pic diferita: cred ca ar trebui sa fie doua probleme medii, doua probleme grele si doua probleme foarte grele (distribuite uniform in cele doua zile). Ar fi bine ca dintre acestea macar doua probleme sa fie de idee, macar una de structuri de date. In rest se aplica aceleasi principii ca mai sus.
Sigur, aceste idei reprezinta doar o parere, si pot fi discutate, contrazise, si chiar schimbate. Insa cred ca sunt un punct bun de plecare pentru alcatuirea unui set de subiecte bun pentru ONI.
