Dupa cum am scris intr-un post anterior, revin cu cateva impresii la finalul ONI 2008.
In primul rand ma voi referi la obiectivul principal al olimpiadei: concursul national si barajele. Cred ca aici lucrurile au stat si bine, din punctul de vedere al comisiei, si prost, din punctul de vedere al participantilor la probe. Subiectele au fost bine alese, cu grade de dificultate adecvate unei probe de acest nivel; subliniez meritul comisiei in aceasta directie - eu am fost pe deplin multumit de activitatea stiintifica a membrilor acestei comisiei. Din pacate, insa, majoritatea concurentilor au intampinat reale dificultati in a rezolva macar o problema dintre cele sase propuse; faptul ca s-au acordat medalii pentru concurenti in ciuda performantelor submediocre nu ar trebui sa ascunda aceasta realitate. Concluzia pe care pot eu sa o trag este una singura: pregatirea elevilor este una foarte slaba. Chiar daca avem la fiecare clasa cativa elevi de top, care ne pot reprezenta onorabil la olimpiadele internationale, media este una catastrofala. "Mitul olimpicului roman", vehiculat mult timp in mediile mai mult sau mai putin academice din tara, este o idee perimata si mincinoasa: degeaba avem azi cativa elevi de top daca restul sunt foarte slab pregatiti; in curand, din lipsa de concurenta, si cei foarte buni vor scadea nivelul.
Ca o observatie pe marginea acestui subiect, e de notat faptul ca si la alte olimpiade se vede acelasi fenomen: majoritatea concurentilor obtine punctaje mici, la probe care nu depasesc nivelul consacrat al unei olimpiade nationale. In plus, la matematica, o olimpiada la care am participat si pe care o urmaresc, se vede un fenomen extrem de trist: unii dintre cei calificati in anii anteriori la olimpiadele internationale nu au fost in stare sa obtina macar punctaje decente la nationala (au terminat cu punctaje gen 0, 3.5 sau 5 din 28 de puncte); penibil, rusinos, si evident incorect, este faptul ca ei au fost selectati totusi pentru a participa la barajul in urma caruia se formeaza lotul national. E adevarat ca olimpiada internationala de matematica are o programa care nu include ceea ce se face in Romania in anii mari de liceu, dar, la fel de adevarat este faptul ca materia din anii mari de liceu este cel mai aproape de ceea ce va face un cercetator in matematica in cariera sa; oare "olimpicii" romani la matematica sunt pregatiti pentru matematica superioara sau doar pentru glume de probleme ca cele de la olimpiada? Imi aduc aminte ca in anii liceului, cand participam la faza nationala a olimpiadei de matematica cei care ne reprezentau la olimpiadele internationale erau candidatii principali si la premiile de la etapa nationala (Stefan Hornet, Radu Mihaescu, Marius Beceanu, din generatia mea). Revenind la olimpiada de informatica, este foarte bine ca aici nu se remarca acelasi fenomen trist: elevii cunoscuti pentru rezultatele lor anterioare la concursuri (nationale sau internationale) si cei mai bine clasati utilizatori ai site-urilor de pregatire on-line (infoarena sau .campion) sunt castigatori si la olimpiada nationala.
Un alt subiect important de discutat legat de un concurs de anvergura ONI este organizarea. Parerea mea despre ce au facut cei din Ploiesti, secondati de sponsorii lor, si de MECT este una buna in general, dar nu pot trece peste o serie de gafe majore; cred ca cel mai bine se potriveste zicala La pomul laudat sa nu te duci cu sacul. Partile bune au fost, intr-o ordine aleatoare: imaginea olimpiadei (site, revista, identitatea vizuala asigurata de sigla si poza ce se regasea pe coperta revistei sau pe diplome, publicitatea in presa), faptul ca reprezentanta Ministerului la ONI 2008, Livia Toca, ne-a oferit un suport important pe toata durata competitiei, premiile importante (anuntate transparent, dupa cum remarca si un participant intr-un comentariu la un post anterior), medaliile (unde e meritul Centrului Virtual de Excelenta SIVECO), amabilitatea si disponibilitatea oragnizatorilor de a ne oferi cele necesare, cazarea (eu stiu doar cum a stat comisia si parea ok) si probabil ca lista poate continua.
Marea problema organizatorica a fost, dupa cum am mai spus, impartirea concurentilor in trei centre, destul de departate, si plasarea comisiei intr-un al patrulea centru. Asta a cauzat probleme la transmiterea subiectelor, preluarea intrebarilor concurentilor (unde s-a apelat la o solutie penibila - folosirea yahoo messenger), preluarea surselor pentru corectare, afisarea rezultatelor, etc. E bine insa ca nu s-a ajuns la cazuri in care aceasta problema sa aiba un impact decisiv.
Prima gafa a organizatorilor, in ordine cronologica, a fost ca la festivitatea de deschidere nu s-a anuntat corect locul prin care se intra in sala, ceea ce a condus la intarzieri din partea participantilor, inclusiv membrii comisiei, presedintele onorific, Victor Mitrana, reprezentanta Ministerului, si cu mine. Partea cea mai ciudata a fost ca organizatorii doreau sa inceapa festivitatea fara noi, grabiti fiind de sponsori, probabil; de remarcat ca pana la urma presedintele onorific si cu mine am avut un loc in prezidiul adunarii (sufocat de oameni politici locali, si de reprezentantii sponsorilor), dar reprezentanta Ministerului (pana la urma forul care ofera legitimitate olimpiadei) nu a mai avut loc. Cum era de asteptat, oamenii politici si sponsorii au oferit niste discursuri in mare masura penibile.
Partea sociala a fost si ea presarata cu gafe. Masa festiva oferita de unul din sponsori a avut loc intr-o sala necunoscuta de majoritatea comisiei, ceea ce a facut ca la aproape o ora dupa inceperea acestui eveniment doar foarte putini membrii ai comisiei sa fie prezenti. Excursia concurentilor a fost un fiasco total (ma felicit ca nu am participat): a avut loc pe Valea Prahovei, arhi-aglomerata in jurul datei de 1 mai, pe o vreme nepotrivita (ploaie), si s-a prelungit destul de mult cat sa fie nevoie de amanarea festivitatii de premiere.
In fine, festivitatea de premiere a inceput cum nu se poate mai prost: oragnizatorii, presati de unul din sponsori, vroiau sa schimbe modalitatea de acordare a premiilor (fata de uzuala metoda mai intai mentiunile, apoi premiile 3, 2 si in fine premiul 1) pentru ca respectivul sponsor sa poata inmana premiile si apoi sa ajunga la meciul echipei sale de baschet. Am insistat sa mentinem modalitatea consacrata de inmanare a premiilor, am discutat cu sponsorul (care, oricum, a avut un comportament mitocanesc, impardonabil), si pana la urma s-a rezolvat; de remarcat (negativ) atitudinea obedienta, servila, a organizatorilor fata de oamenii care le oferisera sponsorizari pentru olimpiada. O parte buna, dar doar din punctul meu de vedere, a fost participarea la aceasta festivitate a unui grup de studenti de la FMI, care au facut reclama facultatii printre participantii la ONI (Daniel Preotiuc si Adona Iosif).
Ultimul lucru pe care il scriu, este si cel mai important din punctul meu de vedere: dupa experientele de la olimpiadele de anul acesta am decis sa renunt la implicarea ulterioara in acest fenomen.
Motivele sunt variate, cel mai important fiind acela ca din momentul in care am acceptat sa fiu presedintele comisiei de evaluare de la olimpiada am fost prins intre ciocan si nicovala: inspectorii din Minister aveau unele pretentii, liderii profesorilor din comisie (si cei care se ocupa de lotul national) aveau alte pretentii, care se bateau cap in cap cu cele ale inspectorilor. Nici una dintre cele doua parti nu s-a ferit sa apeleze la santaj (practic fiecare zicea sau ca nu mai participa la ONI, sau ca modul de in care lucram este ilegal) pentru a-si atinge scopurile, despre care nu sunt sigur ca erau intotdeauna cele juste. La fel, am considerat ca toti cei implicati in comisia de evaluare si cea de organizare formeaza o echipa, si am promovat un spirit de echipa; din pacate nu au fost prea multi care sa creada in acest spirit de echipa, si sa actioneze in directia promovarii lui, ba chiar au aparut fel si fel de discutii, acuze, tensiuni in interiorul comisiei. Pentru a fi clar: nu acuz pe nimeni de aceste lucruri, nu contest calitatile nimanui de a face parte din comisie, nu neg ca unele dintre pretentiile formulate de cei din jurul olimpiadei ar fi fundamentate; doar afirm ca nu mi se pare normal modul in care sunt puse problemele in comisie, si mai ales in interactiunea dintre comisie si minister.
Un alt motiv important pentru renuntare este ca exista membrii ai comisiei care se folosesc de participarea la ONI ca un punct de plecare in atragerea copiilor pentru a face pregatire platita pentru olimpiadele viitoare. In aceste conditii nu mi se pare normal ca eu sa fac o activitate de voluntariat cand in jurul meu unii au castiguri materiale insemnate din aceasta.
Pe de alta parte, sper ca la anul in timpul ONI sa fiu plecat la o bursa postdoctorala, ceea ce ar face oricum participarea mea la olimpiada imposibila.
Ca sa nu mai insir motive, mai importante sau mai putin importante, ideea ar fi ca sunt de acord sa ma implic intr-un fenomen din care sa nu am nici un beneficiu, dar mi se pare stupid sa ma implic in ceva care imi doar face probleme (foarte mult timp consumat intr-o directie care nu ma intereseaza direct, discutii interminabile, nervi, etc.). Ca atare am decis sa ma retrag de la ONI, considerand ca sunt incompatibil cu forma actuala a olimpiadelor, si cu ceea ce se intelege acum prin a face performanta intr-un domeniu, la nivel scolar, olimpic. Sunt sigur ca din lucrurile pe care le-am facut la olimpiada unele au fost bune, altele au fost rele, si sunt sigur ca se putea face tot mai bine. Sper ca olimpiada sa evolueze din acest punct, si ca lucrurile rele pe care le-am observat sa nu se mai repete.
In primul rand ma voi referi la obiectivul principal al olimpiadei: concursul national si barajele. Cred ca aici lucrurile au stat si bine, din punctul de vedere al comisiei, si prost, din punctul de vedere al participantilor la probe. Subiectele au fost bine alese, cu grade de dificultate adecvate unei probe de acest nivel; subliniez meritul comisiei in aceasta directie - eu am fost pe deplin multumit de activitatea stiintifica a membrilor acestei comisiei. Din pacate, insa, majoritatea concurentilor au intampinat reale dificultati in a rezolva macar o problema dintre cele sase propuse; faptul ca s-au acordat medalii pentru concurenti in ciuda performantelor submediocre nu ar trebui sa ascunda aceasta realitate. Concluzia pe care pot eu sa o trag este una singura: pregatirea elevilor este una foarte slaba. Chiar daca avem la fiecare clasa cativa elevi de top, care ne pot reprezenta onorabil la olimpiadele internationale, media este una catastrofala. "Mitul olimpicului roman", vehiculat mult timp in mediile mai mult sau mai putin academice din tara, este o idee perimata si mincinoasa: degeaba avem azi cativa elevi de top daca restul sunt foarte slab pregatiti; in curand, din lipsa de concurenta, si cei foarte buni vor scadea nivelul.
Ca o observatie pe marginea acestui subiect, e de notat faptul ca si la alte olimpiade se vede acelasi fenomen: majoritatea concurentilor obtine punctaje mici, la probe care nu depasesc nivelul consacrat al unei olimpiade nationale. In plus, la matematica, o olimpiada la care am participat si pe care o urmaresc, se vede un fenomen extrem de trist: unii dintre cei calificati in anii anteriori la olimpiadele internationale nu au fost in stare sa obtina macar punctaje decente la nationala (au terminat cu punctaje gen 0, 3.5 sau 5 din 28 de puncte); penibil, rusinos, si evident incorect, este faptul ca ei au fost selectati totusi pentru a participa la barajul in urma caruia se formeaza lotul national. E adevarat ca olimpiada internationala de matematica are o programa care nu include ceea ce se face in Romania in anii mari de liceu, dar, la fel de adevarat este faptul ca materia din anii mari de liceu este cel mai aproape de ceea ce va face un cercetator in matematica in cariera sa; oare "olimpicii" romani la matematica sunt pregatiti pentru matematica superioara sau doar pentru glume de probleme ca cele de la olimpiada? Imi aduc aminte ca in anii liceului, cand participam la faza nationala a olimpiadei de matematica cei care ne reprezentau la olimpiadele internationale erau candidatii principali si la premiile de la etapa nationala (Stefan Hornet, Radu Mihaescu, Marius Beceanu, din generatia mea). Revenind la olimpiada de informatica, este foarte bine ca aici nu se remarca acelasi fenomen trist: elevii cunoscuti pentru rezultatele lor anterioare la concursuri (nationale sau internationale) si cei mai bine clasati utilizatori ai site-urilor de pregatire on-line (infoarena sau .campion) sunt castigatori si la olimpiada nationala.
Un alt subiect important de discutat legat de un concurs de anvergura ONI este organizarea. Parerea mea despre ce au facut cei din Ploiesti, secondati de sponsorii lor, si de MECT este una buna in general, dar nu pot trece peste o serie de gafe majore; cred ca cel mai bine se potriveste zicala La pomul laudat sa nu te duci cu sacul. Partile bune au fost, intr-o ordine aleatoare: imaginea olimpiadei (site, revista, identitatea vizuala asigurata de sigla si poza ce se regasea pe coperta revistei sau pe diplome, publicitatea in presa), faptul ca reprezentanta Ministerului la ONI 2008, Livia Toca, ne-a oferit un suport important pe toata durata competitiei, premiile importante (anuntate transparent, dupa cum remarca si un participant intr-un comentariu la un post anterior), medaliile (unde e meritul Centrului Virtual de Excelenta SIVECO), amabilitatea si disponibilitatea oragnizatorilor de a ne oferi cele necesare, cazarea (eu stiu doar cum a stat comisia si parea ok) si probabil ca lista poate continua.
Marea problema organizatorica a fost, dupa cum am mai spus, impartirea concurentilor in trei centre, destul de departate, si plasarea comisiei intr-un al patrulea centru. Asta a cauzat probleme la transmiterea subiectelor, preluarea intrebarilor concurentilor (unde s-a apelat la o solutie penibila - folosirea yahoo messenger), preluarea surselor pentru corectare, afisarea rezultatelor, etc. E bine insa ca nu s-a ajuns la cazuri in care aceasta problema sa aiba un impact decisiv.
Prima gafa a organizatorilor, in ordine cronologica, a fost ca la festivitatea de deschidere nu s-a anuntat corect locul prin care se intra in sala, ceea ce a condus la intarzieri din partea participantilor, inclusiv membrii comisiei, presedintele onorific, Victor Mitrana, reprezentanta Ministerului, si cu mine. Partea cea mai ciudata a fost ca organizatorii doreau sa inceapa festivitatea fara noi, grabiti fiind de sponsori, probabil; de remarcat ca pana la urma presedintele onorific si cu mine am avut un loc in prezidiul adunarii (sufocat de oameni politici locali, si de reprezentantii sponsorilor), dar reprezentanta Ministerului (pana la urma forul care ofera legitimitate olimpiadei) nu a mai avut loc. Cum era de asteptat, oamenii politici si sponsorii au oferit niste discursuri in mare masura penibile.
Partea sociala a fost si ea presarata cu gafe. Masa festiva oferita de unul din sponsori a avut loc intr-o sala necunoscuta de majoritatea comisiei, ceea ce a facut ca la aproape o ora dupa inceperea acestui eveniment doar foarte putini membrii ai comisiei sa fie prezenti. Excursia concurentilor a fost un fiasco total (ma felicit ca nu am participat): a avut loc pe Valea Prahovei, arhi-aglomerata in jurul datei de 1 mai, pe o vreme nepotrivita (ploaie), si s-a prelungit destul de mult cat sa fie nevoie de amanarea festivitatii de premiere.
In fine, festivitatea de premiere a inceput cum nu se poate mai prost: oragnizatorii, presati de unul din sponsori, vroiau sa schimbe modalitatea de acordare a premiilor (fata de uzuala metoda mai intai mentiunile, apoi premiile 3, 2 si in fine premiul 1) pentru ca respectivul sponsor sa poata inmana premiile si apoi sa ajunga la meciul echipei sale de baschet. Am insistat sa mentinem modalitatea consacrata de inmanare a premiilor, am discutat cu sponsorul (care, oricum, a avut un comportament mitocanesc, impardonabil), si pana la urma s-a rezolvat; de remarcat (negativ) atitudinea obedienta, servila, a organizatorilor fata de oamenii care le oferisera sponsorizari pentru olimpiada. O parte buna, dar doar din punctul meu de vedere, a fost participarea la aceasta festivitate a unui grup de studenti de la FMI, care au facut reclama facultatii printre participantii la ONI (Daniel Preotiuc si Adona Iosif).
Ultimul lucru pe care il scriu, este si cel mai important din punctul meu de vedere: dupa experientele de la olimpiadele de anul acesta am decis sa renunt la implicarea ulterioara in acest fenomen.
Motivele sunt variate, cel mai important fiind acela ca din momentul in care am acceptat sa fiu presedintele comisiei de evaluare de la olimpiada am fost prins intre ciocan si nicovala: inspectorii din Minister aveau unele pretentii, liderii profesorilor din comisie (si cei care se ocupa de lotul national) aveau alte pretentii, care se bateau cap in cap cu cele ale inspectorilor. Nici una dintre cele doua parti nu s-a ferit sa apeleze la santaj (practic fiecare zicea sau ca nu mai participa la ONI, sau ca modul de in care lucram este ilegal) pentru a-si atinge scopurile, despre care nu sunt sigur ca erau intotdeauna cele juste. La fel, am considerat ca toti cei implicati in comisia de evaluare si cea de organizare formeaza o echipa, si am promovat un spirit de echipa; din pacate nu au fost prea multi care sa creada in acest spirit de echipa, si sa actioneze in directia promovarii lui, ba chiar au aparut fel si fel de discutii, acuze, tensiuni in interiorul comisiei. Pentru a fi clar: nu acuz pe nimeni de aceste lucruri, nu contest calitatile nimanui de a face parte din comisie, nu neg ca unele dintre pretentiile formulate de cei din jurul olimpiadei ar fi fundamentate; doar afirm ca nu mi se pare normal modul in care sunt puse problemele in comisie, si mai ales in interactiunea dintre comisie si minister.
Un alt motiv important pentru renuntare este ca exista membrii ai comisiei care se folosesc de participarea la ONI ca un punct de plecare in atragerea copiilor pentru a face pregatire platita pentru olimpiadele viitoare. In aceste conditii nu mi se pare normal ca eu sa fac o activitate de voluntariat cand in jurul meu unii au castiguri materiale insemnate din aceasta.
Pe de alta parte, sper ca la anul in timpul ONI sa fiu plecat la o bursa postdoctorala, ceea ce ar face oricum participarea mea la olimpiada imposibila.
Ca sa nu mai insir motive, mai importante sau mai putin importante, ideea ar fi ca sunt de acord sa ma implic intr-un fenomen din care sa nu am nici un beneficiu, dar mi se pare stupid sa ma implic in ceva care imi doar face probleme (foarte mult timp consumat intr-o directie care nu ma intereseaza direct, discutii interminabile, nervi, etc.). Ca atare am decis sa ma retrag de la ONI, considerand ca sunt incompatibil cu forma actuala a olimpiadelor, si cu ceea ce se intelege acum prin a face performanta intr-un domeniu, la nivel scolar, olimpic. Sunt sigur ca din lucrurile pe care le-am facut la olimpiada unele au fost bune, altele au fost rele, si sunt sigur ca se putea face tot mai bine. Sper ca olimpiada sa evolueze din acest punct, si ca lucrurile rele pe care le-am observat sa nu se mai repete.
